Maria Procopriuc este primar la primul mandat în comuna Ișcălău, Fălești. Susține că tinerii s-ar întoarce în sate dacă ar fi susținuți de către stat. Afirmația este făcută în cunoștință de cauză deoarece, pe lângă funcția de primar, împreună cu soțul cresc acasă mai multe vite și oi, iar la comercializarea produselor lactate se confruntă cu mari dificultăți. Maria Procopciuc susține că este nevoie de reforma teritorial-administrativă, doar că aceasta nu trebuie implementată peste noapte, altfel va fi resimțită dureros de către cetățeni, la fel ca cea din domeniul educației.
E grea această povară al primului mandat de primar?
Maria Procopciuc: Nu pot să spun că este greu, vin din domeniul educației și eram foarte curioasă să aflu care sunt problemele și din alte domenii. În APL lucrez cu toate categoriile de populație. Am fost invitată să particip și în cadrul altor alegeri locale dar nu doream să abandonez educația, după reforma educației era clar că comuna rămâne fără școli și astfel am decis să vin în APL și am câștigat mandatul. Când arunc o privire în trecut îmi vine să zâmbesc deoarece terminologia din APL se deosebește foarte mult de cea din domeniul educației și a trebuit să învăț pentru a fi informat. Cu toate acestea, regrete că m-am implicat în acest domeniu nu am avut, chiar am viziuni pentru viitor și doresc să realizez tot ceea ce am planificat până la sfârșitul mandatului. Mă simt demnă de a ieși în fața locuitorilor să le spun care sunt realizările mele și ce a mai rămas de făcut.
Din punctul DVS de vedere, care sunt cele mai importante realizări?
Maria Procopciuc: Locuitorii din cele trei sate din comună au avut așteptări legate de infrastructură. Drumurile și dotarea grădinițelor au fost preocuparea mea. Deoarece la noi politica se implică în treburile APL, este foarte greu să realizezi o problemă pentru cetățeni. Mă întreb adesea dacă un ministru sau un deputat vine în funcție pentru o anumită categorie de cetățeni sau pentru toți? Pentru mine este dureros să văd cum sunt selectați cetățenii după anumite categorii. Faptul că nu avem un grafic corespunzător, munca cea care ne consumă pe noi, primarii, ar trebui susținută și de către APL de nivelul II, dar și de către guvernarea de la nivelul republicii și atunci chiar dacă te consumi te bucuri de rezultate.
Cât de mult depinde schimbarea la față a comunităților rurale de primar?
Maria Procopciuc: Foarte mult. Localitatea poate să capete un aspect corespunzător atunci când există o colaborare a primarului cu comunitatea. În activitatea mea mă ghidez de trei principii: comunicare, transparență, democrație.
Acum se vorbește tot mai des despre reforma APL, cea administrativ-teritorială.
Maria Procopciuc: Comuna mea este formată din trei sate cu o populație de 2550 de locuitori, însă în hotarele primăriei mele sunt și primării cu o singură localitate. Când faci o analiză la toată munca în care te implici ca primar de comună și primar la o singură localitate vezi deosebirea la nivelul salarizării funcționarilor, la gradul de implicare, timpul liber, etc. Simt că există necesitatea acestei reforme, dar pentru a fi implementată trebuie elaborat un studiu de caz, astfel încât să nu îndepărtăm serviciile de oameni. De asemenea, este nevoie de a crea condițiile necesare până a implementa reforma, să nu vină peste noapte peste noi, pentru că am trecut prin optimizarea școlilor și am simțit-o ca pe un proces dureros. Recent a fost aprobată Legea salarizării și iar funcționarul a rămas pe ultimul loc. Contabila vede schimbări în cultură, în educație și mă întreabă cui rămânem noi, funcționarii? Această categorie de angajați ai statului fac o muncă enormă. Nu știu ce acțiuni să întreprind ca să le schimb percepția locuitorilor despre acești funcționari, oamenii să vină cu plăcere la Primărie și să afirme că problema s-a soluționat fără mari obstacole. Simt că locuitorii încă păstrează distanța față de primărie și funcționarii de aici. În sate a rămas, în mare parte, categoria vulnerabilă de cetățeni, ei nu înțeleg pe deplin ce înseamnă bugetul local al primăriei și unii chiar consideră că statul nouă ne dă bani, iar noi nu le dăm lor.
Cum am putea să aducem forță tânără de muncă în sate?
Maria Procopciuc: Foarte ușor, trebuie doar susținută și promovată, să nu li se pună obstacole. Am văzut cu toții cazul doamnei agent economic care este tânără și nu poate să realizeze 60 de tone de struguri. Chiar nu poate fi găsită soluția, chiar trebuie să cumpărăm produsele care sunt importate în țară, în condițiile în care noi le avem pe ale noastre, autohtone? Un kg de struguri costă 8-10 lei, dar eu știu de câte cheltuieli este nevoie pentru a menține acești struguri până în această perioadă. Oamenii sunt nevoiți să vândă marfa la un asemenea preț pentru ca să nu o arunce. Chiar nu se găsește soluția? Așa e și în cazul celorlalte categorii de tineri, indiferent dacă vine să activeze în educație, cultură sau agricultură. În afara de funcția de primar, fac acasă produse din lapte și cunosc foarte bine ce se întâmplă pe piață. Deși facem doar produse naturale ne confruntăm cu mai multe obstacole la comercializarea acestora. Mă întreb de ce nu se promovează produsul autohton, de ce la grădiniță nu este adus laptele natural? În perioada colhozurilor copilul bea lapte care ajungea la grădiniță timp de o oră de la producere. Acum văd că laptele are un termen de valabilitate de 90 de zile și ni se spune că este natural.
Ce vă determină să vă ocupați și de producerea lactatelor?
Maria Procopciuc: Bugetul familiei. Am trei studenți care trebuie întreținuți iar salariul respectiv nu ne permite acest lucru. Da, de două-trei luni beneficiem de această majorare, soțul meu însă nu este angajat, cu funcția mea este imposibil să plece peste hotare deoarece trebuie să fie cineva acasă. De asemenea, ne dorim să fim aproape de copii și să fim o familie completă. Eu mai mult sunt oaspete acasă, am noroc de un soț înțelegător și muncitor, totuși nu pot fi indiferentă față de munca ce se face în gospodărie și contribui și eu cu ce pot. Creștem patru vite mulgătoare, treizeci de oi, cunoaștem cum se face acest produs, doar că la comercializarea acestuia întâmpinăm tot felul de obstacole.
Satele noastre au șanse datorită acestei categorii de oameni…
Maria Procopciuc: Populația care a mai rămas în localitate se ocupă cu creșterea vitelor și cu colectarea laptelui. Sunt puncte de colectare unde vin de la Bălți și-l iau. Noi facem vreo cinci produse din lapte: unt, frișcă, brânză, smântână, caș. Omul care duce laptele la punctele de colectare ia pentru un litru de lapte 2,5 – 3 lei, în funcție de grăsimea laptelui. Dacă facem comparație cu prețul unui litru de apă plată sau gazată atunci e foarte dureros. În sate au rămas oamenii care nu vor să se despartă de familie sau din cauza vârstei, toți tinerii însă au plecat peste hotare.
Înțeleg că nu vă doriți să părăsiți APL?
Maria Procopciuc: Până a veni în APL nu m-am gândit că funcția de primar este influențată de politic. Acum aștept să văd cum se vor așeza lucrurile în politică și apoi voi decide dacă rămân sau nu, deși fac cu plăcere ceea ce este legat de muncă, solicitare, implicare, soluționarea problemelor cetățeanului.
Ce reprezintă CALM-ul pentru primari?
Maria Procopciuc: Este organizația care ne aude în orice moment. Când am venit în funcția de ales local, Primăria noastră nu era membră a acestei organizații. Vizitând ședințele CALM-ului am înțeles care este viziunea strategică a acestei asociații și am convins consiliul că atunci când trebuie soluționată o problemă, ajutorul vine de la CALM. Important este că totul se face la timp, fără reținere și fără discriminare.
Ce vă mai doriți să realizați în comuna DVS?
Maria Procopciuc: Un obiectiv pe care mi-l doresc să-l realizez pentru ca localitatea să progreseze, să ne menținem în teritoriu este deschiderea măcar a unei școli primare în comună, iar după numărul populației acest lucru este posibil. Grădinițe avem în fiecare sat din comună, iar elevii de vârstă școlară merg în patru școli din diverse primării.
Vă mulțumim!
