Moldova 1: La aproape doi ani de la demararea procesului de amalgamare voluntară, primele localități urmează să-și aleagă primarii în cadrul alegerilor locale din luna noiembrie. Alte 45 de localități se află în diferite etape ale acestui proces. Cât de viabil este acest exercițiu în condițiile actuale ale Republicii Moldova?
Viorel Furdui: Ne bucurăm sincer pentru localitățile care au decis să se unească: orașul Leova împreună cu câteva localități învecinate, precum și comuna Călinești din raionul Fălești. După un proces anevoios și de durată, vor fi organizate alegeri locale, în urma cărora mai multe primării vor fi comasate într-una singură, cea principală.
Considerăm că această metodă este necesară și benefică pentru Republica Moldova, însă nu trebuie să excludă alte soluții pentru combaterea fragmentării administrativ-teritoriale și pentru consolidarea capacităților autorităților locale. Amalgamarea voluntară trebuie să rămână un instrument viabil, dar nu unic.
Reporter: Ce alte soluții ar putea fi aplicate în paralel cu amalgamarea?
Viorel Furdui: Un exemplu este Legea privind asociațiile de dezvoltare intercomunitară, adoptată acum doi ani. Aceasta permite mai multor primării să colaboreze și să creeze servicii comune – contabilitate, atragerea fondurilor, servicii juridice etc. Este important să nu ne concentrăm exclusiv pe o singură metodă, deoarece fiecare comunitate are specificul său. Procesul de amalgamare este mult mai complex decât părea inițial. De aceea, trebuie să ne grăbim încet: localitățile pregătite pot adopta amalgamarea, iar celelalte trebuie să se consolideze treptat prin cooperare intermunicipală și dezvoltare intercomunitară.
Reporter: Care sunt beneficiile concrete pentru comunitățile care aleg să se unească?
Viorel Furdui: Un aspect esențial al acestui proces îl reprezintă resursele financiare. Din păcate, până acum au fost alocate fonduri insuficiente pentru a stimula amalgamarea. Deși bugetul de stat prevedea 150–200 milioane de lei pentru acest scop, timp de doi ani aceste resurse nu au fost valorificate din lipsa inițiativelor. Este necesar să ne întrebăm de ce, în ciuda existenței fondurilor, primarii nu se grăbesc să inițieze amalgamarea. Dacă analizăm costurile pentru construirea unui drum sau pentru extinderea rețelei de apeduct în 3–5 sate, vom constata că întreaga sumă ar putea fi investită într-o singură amalgamare. Autoritățile publice locale au trecut prin numeroase reforme, ceea ce explică reticența și ritmul lent al acestui proces.
Reporter: Avem aproape 900 de primării la o populație de puțin peste două milioane. Cât de necesară este reforma administrativă și cum putem atrage mai multe investiții în localități?
Viorel Furdui: Este evident că avem nevoie de reforme care să sporească capacitățile administrative și financiare ale autorităților locale. Deși se afirmă că primăriile mici nu pot accesa fonduri, realitatea contrazice această percepție. La programele „Satul European I” și „Satul European II” au aplicat peste două treimi din primării, chiar și în cadrul programului recent lansat „Europa este aproape”, majoritatea au demonstrat capacitatea de a elabora proiecte, documentație tehnică și de a obține finanțare.
Privind spre Uniunea Europeană, observăm modele diverse: țările nordice au primării mari, în timp ce Franța, Cehia, Slovacia, Ungaria și Austria au sisteme fragmentate. De exemplu, Cehia are 6.400 de primării la 8 milioane de locuitori, iar Franța aproape 40.000 de primării, unele cu doar 30–50 de locuitori.
Republica Moldova trebuie să analizeze aceste modele și să decidă, prin dialog și consens, ce sistem administrativ i se potrivește cel mai bine.
