Adaptarea la schimbările climatice începe cu identificarea problemelor concrete ale unei comunități. Pentru unele localități, una dintre priorități poate fi protejarea resurselor de apă, pentru altele – combaterea efectelor secetei, protejarea solurilor, reducerea temperaturilor ridicate în spațiile urbane sau pregătirea pentru ploi abundente și inundații.
Soluțiile nu trebuie să fie întotdeauna complicate. Uneori, ele înseamnă protejarea unei fâșii forestiere, reabilitarea zonei de protecție a unui râu, amenajarea unui spațiu verde sau îmbunătățirea modului în care comunitatea gestionează apa.
Experiența activistului de mediu Petru Vinari, care colaborează de mai mulți ani cu autorități publice locale, arată cât de importantă este această legătură dintre problemele comunității, soluțiile de mediu și implicarea locală.
Un râu are nevoie de o comunitate care să-l protejeze
În jurul anului 2017, Petru Vinari a început să colaboreze mai intens cu autoritățile locale din comunitățile prin care trece râulețul Bălțata. Împreună cu alte organizații locale și cu primăriile din aceste localități, a fost inițiată o discuție despre reabilitarea râului.
În practică, însă, nu a fost întotdeauna ușor ca intențiile să fie transformate în acțiuni.
„Din păcate, nu am făcut atunci un plan de activități”, povestește activistul de mediu, explicând că lipsa capacităților, a fondurilor și dificultatea de a prioritiza problema râului au făcut mai dificilă implicarea autorităților locale.
În unele localități, organizațiile neguvernamentale au reușit să convină cu primăriile asupra unor zone unde puteau fi realizate lucrări de reabilitare a zonei de protecție a râului.
Sprijinul administrației a fost uneori concret. Unele primării au oferit sau și-au exprimat disponibilitatea de a oferi utilaje, inclusiv tractoare, pentru lucrări de curățare sau pentru întreținerea plantațiilor forestiere.
În alte cazuri, însă, colaborarea a fost mai dificilă.
Experiența arată că adaptarea climatică presupune și capacitatea comunității de a identifica o problemă, de a găsi parteneri și de a transforma o idee într-o intervenție concretă.
Fâșiile forestiere sunt mai mult decât niște plantații
Printre soluțiile care pot contribui la protejarea comunităților și a terenurilor agricole se numără fâșiile forestiere.
Acestea pot contribui la reducerea efectelor vânturilor puternice, la protejarea solului și la conservarea apei. În apropierea râurilor, vegetația poate contribui la protejarea malurilor și la reducerea eroziunii.
Petru Vinari vorbește, mai larg, despre păduri, parcuri și alte elemente ale peisajului ca despre infrastructuri naturale importante pentru comunități.
„Ele ajung să fie niște infrastructuri naturale care sunt importante pentru sat și, uneori, autoritățile publice locale conștientizează acest lucru, alteori – nu”, spune el.
Într-o perioadă în care comunitățile trebuie să se pregătească pentru secete, ploi abundente și alte fenomene meteo extreme, protejarea acestor infrastructuri naturale poate deveni parte a planurilor locale de adaptare.
Soluțiile trebuie alese în funcție de vulnerabilitățile localității
Nu toate comunitățile au aceleași probleme și nici aceleași resurse. De aceea, măsurile de adaptare trebuie selectate în funcție de vulnerabilitățile locale.
Pentru o localitate afectată de inundații, prioritare pot fi protejarea malurilor, reabilitarea infrastructurii de apă, amenajarea unor bazine de retenție pentru apa pluvială sau îmbunătățirea sistemelor de avertizare.
În zonele afectate de secetă, pot fi importante colectarea și stocarea apei, reducerea pierderilor din rețele, utilizarea unor culturi mai rezistente și protejarea solurilor.
În orașe, spațiile verzi și arborii pot contribui la reducerea efectului de insulă de căldură, în timp ce clădirile termoizolate pot oferi condiții mai bune de confort și pot reduce consumul de energie.
Astfel, adaptarea poate include măsuri diferite, de la infrastructură și gestionarea apei, până la protejarea ecosistemelor și implicarea oamenilor.
Ce poate face concret o comunitate?
Printre măsurile care pot fi analizate la nivel local se numără:
Protejarea apei și prevenirea inundațiilor
- protejarea și plantarea fâșiilor forestiere de-a lungul râurilor și lacurilor;
- reabilitarea infrastructurii hidrotehnice acolo unde este necesar;
- amenajarea unor bazine de retenție pentru apa pluvială;
- colectarea apei de ploaie pentru utilizări locale;
- reabilitarea rețelelor de apă și canalizare pentru reducerea pierderilor.
Protejarea solurilor și a agriculturii
- utilizarea unor culturi mai rezistente la secetă;
- plantarea perdelelor forestiere între parcelele agricole;
- protejarea terenurilor împotriva eroziunii;
- identificarea și cartografierea terenurilor vulnerabile sau degradate.
Localități mai verzi și mai răcoroase
- extinderea și întreținerea parcurilor și a spațiilor verzi;
- plantarea arborilor în zonele urbane;
- amenajarea unor spații publice care oferă umbră și protecție în perioadele de caniculă;
- valorificarea soluțiilor verzi care permit absorbția apei de ploaie.
Clădiri și energie
- termoizolarea clădirilor publice și rezidențiale;
- utilizarea energiei solare acolo unde condițiile permit;
- iluminatul public eficient energetic;
- reducerea consumului de energie în instituțiile publice.
Protecția oamenilor
- sisteme locale de avertizare în cazul fenomenelor meteorologice extreme;
- informarea populației despre riscurile climatice;
- măsuri speciale pentru persoanele care pot fi mai vulnerabile în timpul valurilor de căldură;
- pregătirea instituțiilor publice pentru situații extreme.
Participarea comunității
- grupuri locale pentru probleme de mediu și climă;
- implicarea școlilor și a instituțiilor publice în proiecte de adaptare;
- parteneriate între primării, organizații neguvernamentale, cetățeni și agenți economici.
Uneori, schimbarea începe cu un dialog
Experiența lui Petru Vinari arată că autoritățile locale nu reacționează întotdeauna în același fel la propunerile venite din partea societății civile.
Într-un caz, la Bălăbănești, propunerea de împădurire a zonei de protecție a râului Bălțata a întâmpinat inițial opoziția consiliului local. După invocarea prevederilor legale și a posibilității contestării deciziei, poziția consilierilor s-a schimbat, iar ulterior a fost aprobată plantarea.
În alte localități, colaborarea a fost mai ușoară. Petru Vinari spune că a întâlnit primari care au reușit să abordeze simplu și eficient problemele comunității și să înțeleagă rolul elementelor naturale ale peisajului.
Această experiență arată că adaptarea climatică nu este doar o problemă tehnică. Este și un proces de colaborare, în care autoritățile, specialiștii, organizațiile și locuitorii trebuie să poată identifica problemele și să găsească împreună soluții.
Comunitățile reziliente se construiesc împreună
O localitate pregătită pentru schimbările climatice nu este neapărat cea care are cele mai multe proiecte sau cele mai sofisticate tehnologii. Este o localitate care își cunoaște vulnerabilitățile, își stabilește prioritățile și folosește resursele pe care le are pentru a reduce riscurile.
Uneori, soluția poate fi o fâșie forestieră. Alteori – un sistem de colectare a apei pluviale, un parc, o clădire termoizolată, un apeduct reabilitat sau un sistem de avertizare.
Dar la fel de importantă este capacitatea oamenilor de a lucra împreună. După cum arată experiența proiectelor de mediu din comunități, există situații în care administrația locală inițiază sau sprijină acțiunea, dar și situații în care societatea civilă vine cu soluția și situații în care comunitatea însăși devine partener.
Astfel, adaptarea climatică începe cu o problemă concretă și cu oameni care sunt gata să caute o soluție. Iar atunci când soluția ține cont de specificul local și oamenii sunt implicați în realizarea ei, o măsură de mediu poate deveni și o investiție în reziliența întregii comunități.
NOTĂ: Acest articol a fost realizat de jurnalista și analista de politici publice Eleonora Lisnic, în cadrul stagiului la Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), cu bursa oferită de Comunitatea de Practicieni pentru Climă și Gen (CoP) – o platformă profesională lansată în mai 2026 de Rețeaua Națională LEADER, Institutul Național de Administrație și Management Public (INAMP) și PNUD Moldova, cu sprijinul Suediei și Norvegiei. Opiniile exprimate în acest material îi aparțin autoarei și nu reflectă neapărat punctul de vedere al organizațiilor care au contribuit la dezvoltarea și susținerea programului de stagiu.
