Satele moldovenești sunt tot mai sărace și îmbătrânite, fiind într-o perioadă destul de dificilă. Sunt și exemple unde au loc schimbări. Cum ar putea fi readuse la viață localitățile rurale, care este viitorul Republicii Moldova, având în vedere exodul masiv al populației – sunt aspecte discutate la Agro TV Moldova cu primarul de Selemet, Cimișlia, președinte al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) Tatiana Badan și expertul economic IDIS Viitorul Viorel Chivriga.

Țara rămâne fără brațe de muncă. În sate rămân doar bătrânii săraci, bolnavi, cei care mai primesc bani de la copiii plecați peste hotare. De ce se întâmplă acest lucru și cât va mai dura acest fenomen?

Tatiana Badan: Aceasta într-adevăr este o problemă, avem un exod masiv al celor mai profesioniști, celor mai talentați cetățeni, pleacă aproape toți din sate, chiar dacă noi, APL, încercăm să asigurăm cât mai multe condiții în comunitățile noastre. Problema constă în lipsa locurilor de muncă, lipsa atractivității economice, instabilitatea din țară și lipsa motivației, inclusiv a celei salariale pentru acești tineri profesioniști. Din cauza faptului că nu reușesc să facă față cerințelor vieții cotidiene sunt nevoiți să plece. Migrația poate fi și o oportunitate, nu doar o problemă. Noi avem mai multe exemple când migranții noștri s-au implicat în proiecte de dezvoltare a comunităților natale. Ne dorim să aducem mai multă dezvoltare, mai multă atractivitate, dar acest lucru îl vom reuși doar atunci când în țara noastră va fi un climat economic, social favorabil, ca cetățeanul să simtă că în țara lui are posibilitatea să-și dezvolte o afacere, că este protejat și are viitor aici. Este necesară o abordare complexă și serioasă, care trebuie să fie analizată, studiată la nivel de țară, cu implicarea tuturor.

Viorel Chivriga: Cred că este un proces firesc, deși gravitatea este mare. Trebuie să ținem cont că regimurile de vize sunt liberalizate, atât cu statele dine est, cât și cu cele din vest. Oamenii caută niște opțiuni care sunt mai aproape de așteptările lor, ei își doresc locuri de muncă bine plătite, condiții decente de trai, o motivare de a rămâne aici și doresc ca măcar copiii lor să aibă un viitor sigur. Turațiile acestui fenomen ajung la maximum. Conform unui raport susținut de BBC, din țară pleacă zilnic 106 persoane, ceea ce înseamnă foarte mult. Cea mai mare pondere a migranților revine oamenilor cu vârsta de până la 35 de ani. Destinațiile geografice se schimbă, dacă până nu demult, marea majoritate a moldovenilor plecau în Federația Rusă, deja există un trend pentru țările europene. Urmările sunt grave, dar există și o parte pozitivă. E vorba de efortul pe care îl fac oamenii care sunt aici în Republica Moldova și cei care au plecat. Chiar și proiectul Migrație și Dezvoltare locală, susținut de PNUD Moldova creează poduri prin care oamenii comunică, se implică în schimbările care au loc în sate, ei fiind conștienți că satele nu pot rămâne așa cum le-au lăsat, iar suportul lor este unul uimitor, este unul care dă viață multor schimbări pe care le așteaptă mai multe generații. Așa este generată dezvoltarea locală, dezvoltarea socială, apar servicii de care oamenii nici nu bănuiau că acestea pot fi la țară. Apar proiecte foarte frumoase care schimbă localitățile rurale și cele urbane. Migranții care au plecat obțin și o experiență pe care nu o aveau aici, astfel apar afaceri și se demonstrează că fiind departe de țară ei pot contribui la dezvoltarea satelor și a țării. În multe state care ne înconjoară, mai ales în Balcani au existat procese similare, după care viața a devenit cu totul alta.

Din păcate, foarte puțin revin acasă. Tot mai mulți își iau familiile, pentru că nu mai cred în schimbările pe care ni le propunem de atâția ani.

Viorel Chivriga: Sigur că există o parte din cetățeni care nu mai au încredere în această țară, sunt însă și dintre cei care, deși sunt departe de țară, sunt cu gândul la Republica Moldova, fiind foarte interesați de ce se întâmplă aici și care, prin implicarea lor pot genera schimbare. Trebuie să depunem efort pentru a recupera din încrederea celor plecați. Apar afaceri foarte bune la sate și foarte multe anume datorită migranților. Sunt puține, dar e bine că procesul a început. Sunt și unele probleme care îi  țin la distanță pe cei care au plecat.

Dna Tatiana Badan, cum i-ați motivat pe băștinași să participe la reanimarea vieții din Selemet, să contribuie la dezvoltarea afacerilor, la crearea locurilor de muncă?

Tatiana Badan: În 2004 am creat asociația băștinașilor „Asociația Baștina Selemet. Dorința noastră era de a păstra legătura cu toți cei care s-au născut în localitate. Am creat o bază de date cu toți cei care au plecat ca să putem comunica cu ei și să-i consultăm atunci când e vorba de un proiect de dezvoltare comunitară. Am reușit și mai bine acest lucru atunci când ne-am implicat în cadrul proiectului „Migrație și dezvoltare locală. Este un program pentru anii 2015-2018. În prima etapă au participat 25 de localități și alte 10 în etapa a doua. Acest proiect aduce plus valoare în dezvoltarea capacităților și crearea acestor asociații de băștinași. Noi avem o experiență mai vastă în acest sens și pot să vă spun că circa 65% din proiectele realizate în sat sunt cu susținerea băștinașilor noștri. Suntem și triști din cauza că, deși avem sprijinul lor, păstrăm cu ei legătura, oricum la sfârșit de an școlar am constatat că încă 34 de copii au fost luați din școli pentru a pleca peste hotare și a se integra acolo împreună cu familiile lor. Aș vrea totuși să vorbesc de lucrurile frumoase, de exemplu în 2016, în mai puțin de 3 luni am reușit să acumulăm un suport financiar din partea băștinașilor plecați în sumă de 380 mii de lei, bani cu care am reconstruit un gard la cimitir cu o lungime de 600 de metri. A fost o mobilizare foarte mare și un credit de încredere pentru noi, cei care am rămas la Selemet. Timp de 7 ani, echipele de fotbal din Selemet sunt susținute doar de băștinașii migranți, inclusiv de diaspora Selemet din Marea Britanie și Italia. Sunt foarte bine organizați, sunt implicați în planul de acțiuni a asociației băștinașilor și fiecare contribuie și aduce cota lui de plus valoare localității noastre în dezvoltare. Medicul cardiolog Grigore Popușoi, băștinaș din Selemet, care vine foarte des din Italia și mai face unele intervenții chirurgicale în Chișinău este un sprijin și pentru localitatea noastră, deja are un plan de acțiuni privind susținerea medicilor de familie din Selemet și ne-am bucurat foarte mult că a venit cu această inițiativă. Un alt exemplu este maestrul în sport din Federația Rusă Alexei Prodius, care vine de 2-3 ori pe an la Selemet, fiind implicat în proiectul Migrație și Dezvoltare. Astfel am creat un club de fitness, iar Alexei Prodius instruiește tinerii, inclusiv la cercurile de lupte libere. Astfel avem și succese foarte mari în acest domeniu, unul dintre elevii noștri participă acum la campionatul european de lupte libere.  Ne dorim ca acești tineri să rămână în țară, dar pentru aceasta este nevoie de o viziune foarte responsabilă din partea Guvernului. Noi, cei din localități, cu posibilitățile mici pe care le avem, cu bugetele austere nu putem crea prea multe programe pentru a-i readuce acasă pe cei plecați, în condițiile în care și funcționarii  din APL pleacă, deoarece au un salariu foarte mic, nu sunt motivați și atunci ne punem întrebarea cum să ne dezvoltăm, dacă nu putem să păstrăm măcar oamenii care au rămas? Este necesară o consolidare a societății, deputații să vină mai des în satele noastre ca să vadă problemele, să ne concentrăm cu toții pe niște obiective ce ar putea crea un climat motivant pentru toți cei care au plecat, dar își doresc să revină acasă. În Selemet ne-am propus nu doar să beneficiem de ajutorul băștinașilor, dar și să dezvoltăm proiecte în sprijinul lor. Organizăm o tabără pentru copiii din diasporă, deoarece cunoaștem că copiii revin la bunei pe timp de vară, mulți dintre ei nu cunosc limba română și buneii se confruntă cu o problemă în acest sens. Astfel, în cadrul acestei tabere copiii învăță limba, tradițiile și obiceiurile noastre. Anul trecut am avut copii din 24 de țări, anul acesta s-au înscris copii din 12 țări, inclusiv din Africa de Sud. Încercăm și prin aceste metode să creăm o legătură mai strânsă între ei și localitatea de baștină. Să nu uităm că majoritatea celor care au plecat sunt cu gândul acasă și noi, cei din APL și APC suntem obligați să le creăm toate condițiile ca ei să revină la rădăcinile lor.

Departamentul de Comunicare al CALM

Imprimare