La 22 februarie a avut loc dezbaterile publice online privind „Reforma administrației publice locale în contextul procesului de europenizare al Republicii Moldova. Evenimentul a fost organizat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).
Experți, reprezentanți ai autorităților centrale și ai CALM/APL au vorbit despre problemele cu care se confruntă autoritățile locale, lipsa de rezultate semnificative în procesul de descentralizare, întărire a capacităților autorităților locale și necesitatea realizării unei reforme a administrației publice care să răspundă așteptărilor cetățenilor. Unii dintre participanți au fost de părere că structura administrativ-teritorială a Republicii Moldova este foarte fragmentată, iar autoritățile locale nu au suficiente capacități pentru a contribui la dezvoltarea localităților pe care le reprezintă. Alți vorbitori au accentuat că nu fragmentarea teritorială ne face să batem pasă pe loc, dar lipsa voinței politice, a implementării Strategiei Naționale de Descentralizare și a altor documente asumate de statul nostru.
Adrian Ermurachi, lider de echipă în cadrul Programului buna guvernare și statul de drept, IPRE, a scos în evidență faptul că la o populație mai mică de 3 milioane de locuitori, avem 898 de primării, 32 de raioane și o unitate teritorială autonomă. „Deși pragul minim admis de lege pentru formarea unei unități administrativ-teritoriale este de 1500 de locuitori, cel puțin o treime din unitățile administrativ-teritoriale deja nu mai întrunesc acest criteriu. Totodată, 9 din 10 unitățile administrativ-teritoriale au o populație mai mică de 5000 de locuitori. Toate provocările cu care se confruntă autoritățile publice locale au fost analizate în mai multe studii și documente de politici și discutate pe diferite platforme în ultimii 10 ani însă, fără a produce careva rezultate.”
Potrivit președintei Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) Tatiana Badan, nu fragmentarea teritorială blochează dezvoltarea localităților noastre, dar lipsa unei viziuni complexe asupra reformei, abordările superficiale și strict matematice care se reduc doar la aspectul teritorial, desconsiderarea intereselor oamenilor etc. „Dezvoltarea locală este blocată, nu din cauza fragmentării teritoriale și/sau a numărului de populație, dar din cauza unui sistem administrativ excesiv de centralizat și depășit în totalitate; lipsei politicilor coerente și programelor corespunzătoare de dezvoltare locală din partea statului; lipsei unei descentralizări financiare reale și ne-implementării majorității politicilor și strategiilor din acest domeniu; controlului administrativ și presiunii politice excesive care descurajează orice efort și inițiativă la nivel locale etc”.
Tatiana Badan a constatat că Republica Moldova are nevoie de o reformă în centrul atenției căreia să fie cetățenii și asigurarea acestora cu servicii publice vitale, o reformă în cadrul căreia oamenii să nu fie cifre, iar satele să nu fie sume. „Pentru a avea succes în rezultatul unei asemenea reforme trebuie să avem discuții largi și să ajungem la un consens privind pașii pe care trebuie să-i parcurgem. „La momentul actual există un consens în privința necesității reformării APL II și continuării procesului de consolidare a autonomiei locale financiare, administrative etc”, a conchid președinta CALM.
Larisa Voloh, președinta Comisiei Administrației Publice în cadrul Parlamentului, a vorbit despre necesitatea de a ajusta standardele europene la realitățile Republicii Moldova. „Este vorba despre dezvoltarea instituțională și funcțională a APL pentru a spori eficiența activității lor și asigurarea unui proces decizional planificat și strategic eficient; modernizarea serviciilor publice, astfel încât acestea să fie centrate pe cetățean; prin managementul eficient al resurselor umane etc.”
Potrivit Larisei Voloh, reforma APL este una complexă și, în cele mai multe cazuri, cea mai mare parte a populației o percepe ca pe una pur teritorial-administrativă, deși acesta este doar un element al reformei APL. „Reforma ar putea fi realizată urmare a implementării descentralizări veridice și eficiente, în cadrul unui proces amplu prin care ar trebui să treacă comunitățile locale.”
Nicolae Tudoreanu, primarul satului Feștelița, Ștefan Vodă, a subliniat faptul că subiectul reformei APL este exploatat politic în fiecare scrutin electoral. „Și actuala guvernare încearcă să dea la o parte multe elemente care puteau fi soluționate chiar anul curent și care vizează consolidarea bazei fiscale proprii, consolidarea autonomiei locale, acțiuni pentru care nu este nevoie de mare efort politic.”
Nicolae Tudoreanu a invitat clasa politică să se conducă de documentele asumate anterior, pentru a avea o stabilitate și o înțelegere a tot ce vrea să facă Republica Moldova, dar și pentru că ele au reflectat întocmai poziția CALM și a partenerilor de dezvoltare. „Actuala guvernare ar fi putut rezolva o problemă consolidând baza fiscală pentru anul 2022. O simplă modificare de Lege la titlul 6 al Codului Fiscal ne permitea din 1 ianuarie să colectăm mai multe venituri, mai ales în condițiile în care primăriile cheltuie mai mulți bani pentru angajații care sunt responsabili de colectarea impozitului funciar etc. Cred că trebuie să lăsăm autoritățile locale să decidă din perspectiva capacitării fiscale pe care o are localitatea respectivă și să fie lăsate să-și crească veniturile proprii.”
Mihail Roșcovan, Președintele Business Consulting Institute a pus accent pe descentralizarea competențelor și cea financiară. „Acum zece ani am ajuns la concluzia comună de a împărți tuturor APL aceleași competențe (descentralizare simetrică), model caracteristic pentru majoritatea țărilor din Europa. În baza acestui consens a fost elaborată Strategia Națională de Descentralizare, aprobată în 2012. După câțiva ani de implementare și mai mulți ani de neimplementare, impactul nu a fost cel așteptat deoarece nu s-a făcut reforma teritorial-administrativa.”
Potrivit lui Victor Giosan, consilier de nivel înalt al UE pe lângă Guvernul Republicii Moldova, problema cea mai mare pentru care procesul de descentralizare administrativă sau fiscală este oarecum oprit rezultă din incapacitatea instituțională, administrativă și financiară la nivel local, raional și național. „Am putea începe acest proces de reformă cu o comasare a raioanelor și întărirea capacitatea instituționale la nivelul unu.”
Directorul executiv al CALM Viorel Furdui a fost de părere că nu putem vorbi despre lipsa de capacitate a autorităților publice locale, atât cât nu a fost implementată Strategia Națională de Descentralizare. „Noi tot auzim despre lipsa de capacitate a autorităților locale însă, dacă autoritățile centrale ar fi realizat angajamentele pe care și le-au asumat, realitatea din comunitățile noastre ar fi fost cu totul alta. Să fie oare fragmentarea teritorială problema majoră care ne încurcă să întărim aceste capacități? Noi credem că nu. Considerăm că inițial trebuie să existe o dorință reală de a face reforme și observăm că la nivelul administrației publice centrale există anumite temeri în această privință și, în mare parte, se vorbește doar despre modele radicale care se bazează doar pe elementul teritorial-administrativ care, cu siguranță, este unul foarte sensibil.” Îndemnul directorului executiv al CALM a fost de a identifica problemele reale și de a avansa în procesul de reformă acolo unde există consens.
