Sunt vizate deopotrivă comunitățile care s-au amalgamat voluntar și primăriile care nu aveau nicio obligație să o facă. Toate sunt puse să preia alte localități fără acordul lor, fără consultare și fără resurse. Aceasta nu este reformă. Este discriminare și pedeapsă colectivă.
Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), în numele autorităților publice locale membre, informează instituțiile de presă și publicul larg că a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, Președintelui Republicii Moldova, Președintelui Parlamentului, deputaților din toate fracțiunile parlamentare, Prim-ministrului, Cancelariei de Stat și Procurorului General. Copii ale documentelor au fost expediate Președintei Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei și Ambasadorului Uniunii Europene în Republica Moldova.
Demersul a fost determinat de acțiunile administrative derulate în ultima perioadă de Cancelaria de Stat sub denumirea de „amalgamare normativă” a unităților administrativ-teritoriale, precum și de zeci de sesizări venite din teritoriu, de la primării membre ale CALM.
Ce se întâmplă, de fapt, în teritoriu
Primăriile reclamă cam același lucru. Au primit notificări unilaterale prin care li se comunică includerea obligatorie în anumite „clustere”, stabilite fără ele, li se indică centrul administrativ unde va funcționa viitoarea primărie și li se dau, pentru a răspunde, câteva zile lucrătoare.
Termenele nu pot fi respectate nici măcar formal. Convocarea consiliului local, consultarea publică și avizarea cer, potrivit Legii nr. 436/2006 privind administrația publică locală și Legii nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional, mult mai mult timp decât cel oferit. Deși sunt prezentate drept simple „informări”, aceste scrisori funcționează ca un ultimatum administrativ: accesul la resurse financiare este condiționat de conformare.
Procesul vizează direct atât localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, ale căror înțelegeri sunt astfel date peste cap, cât și primăriile de sine stătătoare care dispun de populație, de bază fiscală și de capacitate administrativă proprie. Și unele, și altele primesc localități alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar răspunderea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.
„Nimeni la CALM nu contestă nevoia unei reforme și nici dreptul Parlamentului de a legifera organizarea teritoriului. Contestăm felul în care se procedează: fără lege, fără să fie întrebat cineva și fără bani. Iar când ajung să fie afectate deopotrivă comunitățile care au cooperat și cele care funcționează normal, nu mai vorbim despre o reformă a capacității administrative”, a declarat Tatiana Badan, Președinte al CALM.
Ce constată nota juridică a CALM
Analiza a fost efectuată pe baza Constituției Republicii Moldova, a Cartei Europene a Autonomiei Locale, a jurisprudenței Curții Constituționale și a standardelor Consiliului Europei și ale Uniunii Europene. Ea documentează opt neconformități majore:
- Lipsa temeiului legal primar. Legea nr. 225/2023 reglementează strict amalgamarea voluntară. Nu există o lege organică aprobată de Parlament care să stabilească etapele, criteriile, competențele și garanțiile procedurale ale unei amalgamări normative (art. 72 din Constituție).
- Viciul de competență. Stabilirea structurii administrativ-teritoriale este atribuția exclusivă a Parlamentului. Emiterea de decizii sau de calendare de conformare de către Guvern ori Cancelaria de Stat depășește atribuțiile executivului în lipsa unei delegări prin lege organică (HCC nr. 50/1999, HCC nr. 22/2008).
- Vicierea procedurilor de consultare. Consultările sunt organizate în regim de urgență, cu termene de câteva zile, practică sancționată de Curtea Constituțională prin HCC nr. 27/2021. Opțiunea de a nu te amalgama este pur și simplu omisă, iar faptul că aceste consultări sunt organizate de Oficiile Teritoriale ale Cancelariei de Stat creează un conflict structural de interese cu funcția lor de control al legalității.
- Vicierea acordurilor voluntare prealabile. Alipirea forțată a unor localități peste clusterele deja formate voluntar anulează negocierile anterioare privind alocarea resurselor, serviciile publice și reprezentarea democratică locală.
- Absența studiilor de impact și a resurselor. Lipsesc evaluările economico-financiare impuse de Legea nr. 100/2017. Nu este prevăzut niciun transfer prealabil de resurse financiare sau de personal pentru noile atribuții teritoriale.
- Consimțământ viciat. Condiționarea accesului la finanțare de acceptarea amalgamării golește de sens noțiunea de acord voluntar și contravine articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale.
- Insecuritate juridică și lipsa unei căi de atac. Primăriile sunt puse în fața unor decizii cu efecte majore, pe care nu le pot contesta nicăieri, în lipsa unui act administrativ propriu-zis.
- Fapte care necesită calificare juridică. Unele acțiuni ale persoanelor cu funcții de răspundere implicate depășesc, în opinia CALM, cadrul unei simple erori administrative și trebuie verificate de organele competente.
„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, Director executiv al CALM.
Ce solicită CALM conducerii țării
- Sistarea imediată a emiterii notificărilor privind „amalgamarea normativă”, până la adoptarea cadrului legal prin lege organică.
- Convocarea de urgență a Comisiei paritare și instituționalizarea unei platforme reale de dialog între Parlament, Guvern și reprezentanții autorităților locale.
- Garantarea consultării efective a populației, inclusiv prin referendum local.
- Excluderea din proces a localităților viabile din punct de vedere administrativ și financiar.
- Transferul prealabil de resurse umane și financiare pentru orice reconfigurare administrativă aprobată prin lege.
- Onorarea angajamentelor financiare deja asumate față de comunitățile care s-au amalgamat voluntar.
- Asigurarea unei căi de atac efective pentru primăriile vizate.
- Verificarea legalității demersurilor administrative și a acțiunilor persoanelor cu funcții de răspundere implicate.
CALM susține o reformă administrativ-teritorială modernă, făcută cu lege, cu bani și cu acordul comunităților, și felicită primăriile care au decis să se unească cu adevărat voluntar, în urma unor discuții deschise cu oamenii. Însă nicio reorganizare teritorială nu poate fi realizată prin încălcarea principiilor constituționale ale autonomiei locale și ale statului de drept.
Fișier:
