Schimbările climatice nu mai sunt o noțiune abstractă, discutată doar în documente și strategii. În comunitățile noastre, ele aduc secetă, lipsa precipitațiilor, ploi torențiale, gospodării inundate, recolte compromise și drumuri afectate.
În comuna Bălășești, raionul Sângerei, asemenea probleme au afectat viața oamenilor și în vara anului 2026.
În același timp, administrația locală încearcă să răspundă nu doar situațiilor de urgență, ci și unor probleme care țin de serviciile publice, infrastructură și calitatea mediului.
Când ploile afectează o întreagă comunitate
Localitatea s-a confruntat cu inundații și efectele lor după ploile torențiale din iunie. „Avem gospodării unde apa a ajuns la un nivel de peste un metru”, povestește Elena Neaga, primara comunei Bălășești.
Apa a inundat beciuri, a distrus legume, bunuri din gospodării. Ploile torențiale au afectat și o parte importantă a drumurilor din comună.
Pentru administrația locală, repararea drumurilor a devenit una dintre cele mai urgente probleme. Prima estimare pentru lucrările necesare, în varianta albă, în două straturi, ajungea la 9,7 milioane de lei. O asemenea sumă depășea cu mult posibilitățile bugetului local.
Ulterior, administrația a redus necesarul la 1,8 milioane de lei, pentru a putea interveni cel puțin pe cele mai grav afectate porțiuni și pentru a asigura accesul ambulanțelor, al mașinilor de serviciu și al echipelor de intervenție.
La momentul interviului, comuna aștepta resursele solicitate de la Guvern. Între timp, locuitorii au încercat să repare, cu propriile resurse, ceea ce era posibil.
Este o dificultate la nivel local pe care o cunoaștem cu toții: un fenomen extrem poate produce pagube care depășesc capacitatea financiară a unei primării.
Când oamenii se ajută între ei
În timpul inundațiilor, comunitatea n-a așteptat ca toate problemele să fie rezolvate din exterior. Vecinii s-au mobilizat pentru a-i ajuta pe cei afectați. Au fost evacuate animale din gospodăriile inundate, oamenii au ajutat la scoaterea apei din beciuri, iar locuitorii au apelat la primărie pentru identificarea unor pompe care puteau fi folosite pentru evacuarea apei.
„Mahalaua s-a organizat”, spune Elena Neaga.
Potrivit primarei, femeile și bărbații s-au implicat în mod egal atât în evacuarea apei din beciuri, cât și în lucrările de refacere a drumurilor.
Pentru o comunitate, reziliența înseamnă, așadar, mai mult decât infrastructură. Înseamnă și capacitatea oamenilor de a se mobiliza atunci când un vecin are nevoie de ajutor.
Cine este mai vulnerabil?
Documentarea și analiza pe tema adaptării la schimbări climatice urmărește și relația dintre climă și gen. Dar această perspectivă nu înseamnă că femeile și bărbații trebuie considerați automat afectați în mod diferit.
În cazul inundațiilor de la Bălășești, Elena Neaga consideră că femeile și bărbații au fost afectați, în linii mari, în mod similar. În același timp, există factori care pot face o persoană mai vulnerabilă: vârsta, situația familială, faptul că locuiește singură sau posibilitatea de a avea acces la ajutor.
Un exemplu îl reprezintă aproximativ șapte persoane vârstnice afectate de inundații care au primit sprijin financiar prin intermediul HelpAge Moldova. Majoritatea beneficiarilor au fost femei. Sprijinul a fost acordat persoanelor în etate, în contextul unui proiect existent, nu exclusiv femeilor.
„Avem multe doamne care locuiesc singure”, spune primara, referindu-se la situația unor femei din comunitate.
În același timp, alte categorii de persoane afectate de ploi și inundații, inclusiv familii mai tinere, nu au avut la dispoziție un mecanism similar de sprijin rapid.
Adaptarea înseamnă și servicii publice mai bune
Comuna Bălășești își modernizează acum sistemul de management al deșeurilor. Proiectul include 820 de pubele pentru gospodării și instituții publice, o remorcă pentru transport, în valoare de 192.000 de lei, un dispozitiv pentru ridicarea tomberoanelor, un tractor și alte echipamente.
Obiectivul este ca deșeurile să fie colectate organizat la nivel local și, ulterior, direcționate către infrastructura regională (din nord) de management al deșeurilor. Pentru comunitate, aceasta înseamnă nu doar un serviciu public mai bine organizat, ci și reducerea depozitării necontrolate a deșeurilor și schimbarea treptată a modului în care acestea sunt gestionate.
Administrația locală lucrează, de asemenea, la măsuri precum termoizolarea instituțiilor publice și eficientizarea iluminatului stradal, cu scopul reducerii consumurilor și emisiilor.
Un buget de aproximativ 9 milioane de lei
Capacitatea unei comunități de a se adapta depinde însă și de resursele pe care le are la dispoziție.
Potrivit Elenei Neaga, bugetul comunei pentru 2026 este de aproximativ 9 milioane de lei. O parte importantă este destinată funcționării instituțiilor publice, inclusiv celor preșcolare, iar pentru dezvoltare rămân resurse limitate.
De aceea, comuna se bazează pe proiecte și atragerea investițiilor. În același timp, spune primara, stabilirea priorităților nu este lăsată doar în seama administrației.
La audierile publice privind bugetul sunt invitați tineri și vârstnici, femei și bărbați, agenți economici și alți locuitori. Fiecare poate spune ce probleme i se par importante, iar administrația încearcă să stabilească prioritățile în funcție de gravitate și de resursele disponibile.
Participarea la astfel de discuții este parte din reziliența unei comunități: oamenii nu sunt doar beneficiarii unor decizii, ci pot contribui la stabilirea problemelor pentru care trebuie căutate soluții.
____
Acest articol a fost realizat de jurnalista și analista de politici publice Eleonora Lisnic în cadrul stagiului la Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), cu bursa oferită de Comunitatea de Practicieni pentru Climă și Gen (CoP) – o platformă profesională lansată în mai 2026 de Rețeaua Națională LEADER, Institutul Național de Administrație și Management Public (INAMP) și PNUD Moldova, cu sprijinul Suediei și Norvegiei. Opiniile exprimate în acest material îi aparțin autoarei și nu reflectă neapărat punctul de vedere al organizațiilor care au contribuit la dezvoltarea și susținerea programului de stagiu.
