La 14 martie a avut loc o ședință de lucru a reprezentanților autorităților locale și celor centrale în care au fost explicate aspectele legale de creare și finanțate a Centrelor de plasament temporar pentru refugiați de către APL de nivelul I.

Rambursarea costurilor suportate de autoritățile locale, necesitatea creării bazelor de date pentru a înregistra refugiații care se află în comunitățile locale, perioada în care aceștia intenționează să rămână în Republica Moldova, identificarea familiilor în care cetățenii ucraineni sunt găzduiți și necesitatea integrării acestor familii, inclusiv prin instituționalizarea copiilor ucraineni în grădinițele și școlile din Republica Moldova, crearea condițiilor de angajare în câmpul muncii a maturilor au fost, de asemenea,  subiecte abordate în cadrul evenimentului.

Reprezentanții autorităților centrale au anunțat autoritățile locale despre existența a circa 4000 de locuri disponibile în centrele deschise pentru refugiați și au îndemnat primarii să anunțe familiile care nu mai pot întreține refugiații pentru a-i direcționa către aceste centre. Aleșii locali au specificat că, de cele mai multe ori, refugiații nu vor să plece din casele oamenilor în care sunt cazați”.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spătari, a specificat că la ora actuală sunt peste 100 000 de refugiați care au ales să rămână în Republica Moldova. „Se lucrează la un mecanism de susținere a familiilor care au găzduit refugiații ucraineni. În baza unei cereri, aceste familii vor putea beneficia de indemnizații unice.”

Mecanismul de finanțare a centrelor de plasament a refugiaților a fost, de asemenea, subiect abordat de participanții la evenimentul online. Primarii au fost de părere că este incorect ca acestea să fie finanțate din momentul acreditării, în condițiile în care, de multe ori, autoritățile locale au suportat cheltuieli pentru întreținerea acestora și până la obținerea actelor ce confirmă legalitatea funcționării centrelor.  „Nu putem să finanțăm centre cu 20 de refugiați și să ignorăm familiile în care sunt adăpostiți câte 7-10 sau chiar mai mulți cetățeni ucraineni”, au atras atenția primarii.

Primarul municipiului Bălți Nicolae Grigorișin a scos în evidență faptul că autoritățile centrale încă nu au direcționat resurse către APL pentru întreținerea refugiaților.  „Astăzi este 14 martie și chiar dacă am expediat nenumărate demersuri la centru, până acum nu am primit niciun leu. Primele zile am putut face față acestei crize datorită donațiilor, acum însă suntem nevoiți din banii angajaților primăriei să procurăm pâine și legume pentru a hrăni acești oameni. Lăsați birocrația și transferați-ne resurse, iar noi pentru fiecare bănuț cheltuit vă vom prezenta acte confirmative”, a declarat Nicolae Grigorișin. Părerea primarului municipiului Bălți a fost împărtășită și de alți aleși locali.

Imprimare