Primele două clustere teritoriale din Republica Moldova – din raioanele Leova și Fălești – au finalizat procesul de amalgamare voluntară, adică unirea mai multor localități într-o singură unitate administrativă. Acestea au organizat deja alegeri locale noi și și-au desemnat primarii. În urma scrutinului, victoria le-a revenit Alei Procopciuc, primară a noii comune Călinești din raionul Fălești, și lui Alexandru Bujorean, primar al orașului Leova.
Cei doi sunt considerați „pioneri ai procesului”, întrucât noile forme administrative create prin amalgamare vor fi observate cu atenție de întreaga țară, pentru a evalua impactul reformei.
Între timp, alte 68 de clustere se află în etape avansate de consultare și planificare, pregătind potențiale amalgamări în anii următori.
„O primărie cu 500 de oameni nu poate rezista”
Procesul de amalgamare a celor trei localități din raionul Fălești – Călinești, Chetriș și Hâncești – a fost mai dificil decât se aștepta, afirmă primara Ala Procopciuc.
„Sinceră să fiu, la început m-am gândit că o să fie mai ușor. Dar, într-adevăr, au fost greutăți, au fost provocări”, a declarat ea la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Potrivit acesteia, dialogul direct cu oamenii și informarea constantă au fost esențiale pentru depășirea rezistenței inițiale.
„Le-am trecut pe toate cu brio, deoarece în capul misiunilor a stat discuția”, a spus Procopciuc.
Primăria a distribuit ziare și a organizat întâlniri în toate satele implicate, însă una dintre cele mai mari dificultăți a fost combaterea zvonurilor.
„Cea mai mare provocare a fost că eu trebuia tot timpul să dezmint: că se va închide grădinița, că se va închide poșta…”, a rememorat primara, precizând că reforma „nu vizează instituțiile publice, ci consolidarea aparatului administrativ”.
Un argument major pentru comasare a fost scăderea drastică a numărului populației.
„Cândva, localitatea Călinești avea 3. 000 de cetățeni. Acum, după ultimul recensământ din 2024, noi am rămas în total în toate cele trei localități 3.219”, a comparat Procopciuc.
Ea a subliniat că nicio localitate mică nu își mai poate dezvolta singură serviciile publice – „trebuia neapărat un aparat puternic ca să poată fi acordate serviciile administrative la nivel”.
„Reforma trebuie. Altfel nu poate să existe o primărie cu 500 de oameni. Da, este greu. Trebuie să ne gândim la oameni, ce putem face pentru oameni și, dacă acum Guvernul ne oferă, trebuie să luăm tot ce ne oferă, să facem bine pentru oameni”, a afirmat Ala Procopciuc, la postul public de radio.
După validarea mandatului câștigat la alegerile locale noi din 16 noiembrie, Ala Procopciuc își va axa activitatea pe câteva priorități – rezolvarea accesului la apă potabilă, repartizarea investițiilor în funcție de numărul de locuitori și dezvoltarea centrelor unificate de prestare a serviciilor publice.
„Reforma trebuie făcută cu grijă, în interesul cetățeanului”
Reforma administrativ-teritorială avansează lent și necesită mult mai mult timp decât au estimat inițial autoritățile, afirmă directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui. Acesta susține că procesul de amalgamare a localităților este unul complex, dar indispensabil, care trebuie realizat cu prudență, etapizat și însoțit de o comunicare clară atât cu primarii, cât și cu cetățenii.
„Noi trebuie să lămurim la toată lumea acest termen de reformă administrativ-teritorială, pentru că există o confuzie foarte mare și în societate, și în rândul primarilor, și în rândul chiar autorităților centrale. Este o reformă, pe de o parte, cu siguranță necesară, dar ea trebuie să fie înțeleasă foarte corect. Pentru că această reformă trebuie făcută, cum demonstrează inclusiv procesul acesta de amalgamare voluntară, cu grijă și trebuie să avem niște obiective foarte clare. Ca în centrul acestei reforme să fie, totuși, beneficiul omului – servicii mai bune, mai accesibile, competențe și resurse mai mari pentru autoritățile locale. În ceea ce privește această reformă, ea trebuie să fie foarte clar, de la bun început, consultată, discutată cu autoritățile locale, cu societatea, pentru ca toți să vâslim în aceeași direcție”, a explicat Viorel Furdui la emisiunea „Zi de zi” de la Radio Moldova.
În opinia sa, planul autorităților de a finaliza reforma până în 2027 este nerealist: „Experiența ultimilor doi ani ne arată că este nevoie de mult mai mult timp pentru a realiza acest proces și a-l direcționa corect”.
Neîncrederea populației față de reformă este alimentată de experiențele trecute, când reformele s-au făcut „pe hârtie”, fără ca oamenii să simtă îmbunătățiri, iar „autoritățile locale erau lăsate cu problemele care apăreau după realizarea unor măsuri de reformă”, a adăugat Furdui.
CALM propune stimulente concrete pentru localitățile care aleg amalgamarea voluntară. Printre acestea se numără majorarea veniturilor din impozitele colectate local atât de la persoanele fizice, cât și de la cele juridice.
„Este foarte important ca orașele sau comunele care decid să se amalgameze, să se unească, să primească mai multe taxe și impozite de la stat. De exemplu, impozitul pe venit al persoanelor fizice la domiciliu sau impozitul pe persoanele juridice. Asta ar avea un stimulent destul de bun mai departe pentru a continua acest proces și ca cetățenii să simtă îmbunătățiri”, a propus reprezentantul CALM.
Potrivit lui Furdui, succesul reformei depinde de o abordare prudentă, etapizată și orientată spre beneficiile directe pentru cetățeni prin servicii publice mai bune, accesibile și resurse sporite pentru administrațiile locale: „Este foarte important ca cetățenii să simtă îmbunătățirea, practic, cât mai repede. Să nu-i hrănim, să spunem așa, cum a fost înainte – doar cu declarații și cu promisiuni”.
„Primăriile trebuie consolidate pentru a oferi servicii moderne”
Procesul de amalgamare voluntară a localităților trebuie accelerat, deoarece primăriile mici nu mai pot asigura servicii moderne pentru cetățeni, afirmă consiliera prim-ministrului pentru administrație publică locală, Diana Chiriac. Ea avertizează că Republica Moldova nu își mai poate permite să amâne această reformă.
„Un lucru important este că toți ne dăm bine seama că nu mai există timp de așteptat. Treizeci de ani deja este un termen destul de mare și noi trebuie să ne mișcăm înainte. Și asta nu o spunem noi, cei care suntem la Chișinău, dar o spun și primarii, o spun președinții de raioane, o spun oamenii din localități, care își doresc ca reforma să meargă înainte, indiferent de formula care va avea loc — voluntară, normativă sau formatul mixt”, a spus Diana Chiriac, la aceeași emisiune de la Radio Moldova.
Potrivit Dianei Chiriac, amalgamarea nu este o reformă separată, ci parte a unui proces amplu de modernizare a administrației publice.
„Nu avem o reformă a amalgamării, dar avem o reformă a administrației publice, în general, în care o parte din aceasta o reprezintă administrația publică locală”, a explicat ea.
Scopul este crearea unor primării „viabile, puternice, cu resurse umane și financiare suficiente pentru dezvoltare”.
Situația actuală confirmă necesitatea urgentă a consolidării administrației locale. Recensământul din 2024 arată că „60% din primării sunt sub limita de 1.500” de cetățeni, iar majoritatea nu mai pot oferi servicii publice adecvate.
Primele două localități care au trecut prin amalgamare, Leova și Călinești, arată deja beneficiile procesului. Primarii care au inițiat unificarea „au fost cei care au și câștigat alegerile”, iar oamenii au înțeles că reforma este „benefică pentru ei, pentru a avea servicii în localitate”.
Aceste localități au accesat deja stimulente financiare pentru infrastructură și bugete locale, iar alte fonduri „urmează să vină”, a spus consiliera prim-ministrului.
Interesul pentru amalgamare este în creștere, a adăugat Chiriac. În acest moment, circa 34 de primării au inițiat deja procedura: „Doritori sunt tot mai mulți. Noi nu am stabilit un număr-limită, câți ar trebui să meargă în proces sau câți să nu meargă. Este un instrument voluntar oferit pentru administrația publică locală și, ținând cont și de principiul autonomiei locale, totuși ei sunt cei care trebuie să decidă ce instrumente utilizează pentru a-și crește capacitățile”.
Consiliera a făcut și o paralelă cu experiența Estoniei, unde amalgamarea voluntară a dus la „creșterea investițiilor”, „acces mai bun la specialiști” și „digitalizarea serviciilor”. Ea spune că același lucru este așteptat și în Republica Moldova, odată cu implementarea consecventă a reformei.
În ceea ce privește obiectivul anunțat de președintele Parlamentului, Igor Grosu, ca reforma administrației locale să fie finalizată până în 2027, Diana Chiriac îl consideră realist, dar condiționat de acțiunea autorităților: „Autoritățile publice locale trebuie să își întărească, să își consolideze capacitățile ca să poată exista ca primării. Și nu doar să existe, dar să poată să genereze și venituri.”
Primar: „Cum poți uni două sărăcii? Reforma trebuie făcută corect, nu grăbită”
Primara localității Cruzești, suburbie a municipiului Chișinău, Violeta Crudu, consideră că procesul de amalgamare trebuie realizat, însă numai după finalizarea tuturor reformelor pregătitoare, care să asigure sustenabilitatea financiară a noilor unități administrativ-teritoriale. Într-un interviu acordat postului Radio Moldova, Crudu a explicat de ce acest proces este sensibil și de ce autoritățile centrale trebuie să asigure un dialog real cu administrațiile locale.
„Ținând cont de faptul că legea deja a fost votată, cumva nu prea avem cum să dăm înapoi. Dar ceea, noi solicităm, de pe platforma CALM, ca Guvernul să stea cu noi la masă de la egal la egal și să vedem cum împreună reușim să facem o reformă bună”, a declarat primara.
Crudu afirmă că una dintre cele mai mari probleme ale amalgamării este că procese esențiale pentru funcționarea viitoarelor primării încă nu sunt finalizate.
„Nu avem încă finalizate toate procesele. Mă refer la delimitarea masivă, evaluarea bunurilor imobile. Or, astea toate ar trebui să aducă un ban în plus și surse financiare în plus satelor noastre”, a subliniat ea.
În lipsa acestor reforme, primara a pus sub semnul întrebării eficiența unificării administrative: „Cum poți să unești două sărăcii împreună atâta timp cât nu ai terminat niște reforme care ar trebui cumva să susțină aceste localități? Iată aici încă e stagnarea noastră.”
Totodată, Violeta Crudu a respins ideea potrivit căreia primarii ar fi cei care se opun amalgamării.
„Unii zic că nu vor primarii. Primarii vor ca oamenii noștri să trăiască mai bine. Și aici avem un minus și o scăpare, deocamdată, la nivel de reformă, pe care cel puțin nu-l vedem noi”, a accentuat ea.
Potrivit aceleiași surse, reforma trebuie privită prin prisma bunăstării oamenilor și a standardelor europene pe care cetățenii le doresc acasă. „De felul în care vor trăi oamenii din satele noastre va depinde cum arată Europa în R. Moldova”, a concluzionat Violeta Crudu, la postul public de radio.
