Al doilea Forum al femeilor primar din Europa de Sud-Est a fost organizat cu sprijinul UN Women și s-a axat pe dezvoltarea economică locală incluzivă.

Tatiana Badan, președinte NALAS, președinte CALM și primar al satului Selemet a menționat în deschiderea evenimentului că în ultimul an femeile au fost în prim- plan în combaterea crizei pandemice provocată de COVID-19. „Femeile au acționat nu doar în calitate de lucrători din domeniul sănătății, dar și ca lideri ai comunităților și de sensibilizare a opiniei publice. Criza a evidențiat, de asemenea, sarcinile disproporționate pe care femeile le-au preluat pe măsură ce serviciile au încetat să mai fie livrate. Acest lucru a determinat guvernele locale să răspundă provocărilor cauzate de COVID-19. Rezultatele sondajul NALAS „Guvernele locale din Sud-Estul Europei în perioada de redresare socio-economică post COVID-19″ arată că aproape 60% din municipalități au luat în considerare nevoile specifice de gen. Autoritățile locale au oferit sprijin femeilor din grupurile vulnerabile și, în special, au acordat prioritate mamelor singure cu risc de sărăcie, implementând mecanisme de prevenire a violenței domestice și furnizarea de servicii esențiale pentru supraviețuitorii violenței, însoțite de campanii de sensibilizare. De asemenea, noi, guvernele locale din regiunea Europei de Sud-Est, am oferit servicii pentru persoanele în vârstă și persoanele din grupurile de risc, dar și  părinții singuri și vulnerabili, în special mamele. Prin urmare, atenția noastră a fost îndreptată și asupra analizei din perspectiva egalității de gen și a evaluării impactului politicilor și măsurilor dezvoltate în perioade de crize care contribuie la obiectivul de realizare a egalității de gen. Totuși, încurajez membrii NALAS să facă mai multe eforturi în perioada următoare în vederea dezvoltării măsurilor mai eficiente în vederea reducerii decalajului de gen „, a spus Tatiana Badan.

Ermira Lubani, specialistă în programe a Biroului regional ECA al ONU Femei a vorbit despre cum COVID-19 afectează în mod diferit femeile și bărbații, iar în timpul acestei crize lacunele existente se extind. „Femeile au fost afectate în mod disproporționat de COVID-19, având șanse mai mari să-și piardă veniturile și să beneficieze într-o măsură mai mică de protecția socială. Trebuie puse în aplicare măsuri specifice pentru a nu neglija pe nimeni,” a spus Ermira Lubani.

Natasha Petrovska, primarul orașului Bitola, Macedonia de Nord a vorbit despre centrul din localitatea sa construit în cadrul unui parteneriat între guvernul local, universitate, ONG-uri și comunitatea de afaceri, rezultând 60 de idei de afaceri, dintre care 8 sunt conduse de femei.

Larisa Voloh, primarul orașului Palanca, vicepreședinte al CALM, președintele Rețelei Femeilor Primar din cadrul CALM a prezentat Programul de abilitare economică a femeilor, lansat în 2018, care prin abordarea de jos în sus a identificat nevoile, a îmbunătățit capacitățile femeilor și le-a sprijinit să înceapă afaceri proprii. „Ca rezultat, acest lucru a dublat numărul de afaceri conduse de femei. Acum regândim programul, obiectivul fiind de a răspunde provocărilor crizei prin sprijinirea digitalizării întreprinderilor „, a punctat Larisa Voloh.

Jasna Gabrič, primarul orașului Trbovlje, Slovenia a scos în evidență măsurile sociale și economice implementate în vederea sprijinirii în timpul crizei a grupurilor vulnerabile. „Spre deosebire de tendințele globale, Slovenia nu a asistat în timpul crizei la pierderi disproporționate de locuri de muncă ale femeilor, ceea ce trebuie atribuit sistemului social bun și sprijinului acordat femeilor pe tot parcursul crizei”.

Mariana Gâju, primar la al șaselea mandat al comunei Cumpăna, România, prim-vicepreședinte al Asociației Comunelor din România, președintele Ligii Femeilor Primar din România a vorbit despre rolul femeii primar ca suflet și echilibru al comunelor. „ Luptăm continuu împotriva prejudecăților și discriminărilor, dar încurajăm și alte femei să intre în politică. Avem acum 11 femei primari în județul nostru Constanța. Integritatea și demnitatea sunt cele care câștigă”.

Mariana Gâju a vorbit, de asemenea, despre Liga femeilor, înființată în scopul consolidării statutului de femeie – primar, femeie – ales local” la nivelul comunelor membre ale ACoR, în vederea eliminării eventualelor discriminări în viaţa publică locală.

„Liga Femeilor Primari ai Comunelor din România își propune să fie un apărător constant al drepturilor omului și, în special, al drepturilor femeii, drepturi înscrise în Constituția României, Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, Carta europeană a egalității între femei și bărbați în viața publică, adoptată de către Consiliul Comunelor din Europa, Carta Congresului Puterilor Locale și Regionale.”

Participanții au convenit că dezvoltarea bazată pe comunitate ar trebui să fie piatra de temelie a dezvoltării economice locale incluzive, împreună cu finanțarea care vizează femeile și tinerii și mecanismele de participare online a cetățenilor pentru a atenua criza democrației.

Imprimare