Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a expediat autorităților centrale responsabile o nouă adresare în care își expune poziția privind măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021 și vine cu propriile propuneri în vederea consolidării veniturilor proprii în bugetele autorităților locale.

În document CALM amintește că Republica Moldova este codașă în regiunea Europei de sud-est la capitolul autonomiei financiare ale autorităților publice locale. Dacă pentru statele din regiune, în anul 2017, ponderea veniturilor proprii în total venituri a fost în mărime medie de 34,4%, în Moldova acest indicator a fost de doar 8%. Pentru anul în curs veniturile proprii ale APL au fost aprobate la nivel național în mărime de doar 7,3% din total veniturilor autorităților publice locale.  Intenția Ministerului Finanțelor de a plafona/exclude unele taxe locale face parte din tendința ultimilor ani de ruinare treptată a autonomiei locale în Republica Moldova și implicit de încurajare a exodului populației din zonele rurale din țară.

În Raportul și Recomandarea 436 din 2019, Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, între altele, constată că ponderea veniturilor proprii în bugetele autorităților locale este foarte redusă. (…) autoritățile locale sunt finanțate în principal prin transferuri acordate de stat. Cea mai mare parte a veniturilor locale din Moldova este reprezentată de transferuri interguvernamentale și impozite comune și niciuna dintre aceste surse nu se află sub controlul Autorităților locale. Aceste realități contravin articolelor 9.1 și 9.3 din Carta Europeană a Autonomiei Locale.

În Adresare, CALM explică faptul că nu există argumente economice in vederea promovării plafonării taxelor. Există bănuială rezonabilă că această inițiativă reprezintă un lobby pentru promovarea intereselor economice ale unor agenți economici concreți, de regulă monopoliști, in detrimentul comunităților locale si nicidecum o acțiune de îmbunătățire a condițiilor generale economice la nivel de tara, inclusiv promovare afacerilor mici și mijlocii la nivel local.

În ce privește excluderea a patru taxe locale, CALM atrage atenția că stabilirea mărimii taxelor locale este competența exclusiva a APL, iar argumentul că APL stabilesc taxe nejustificat de mari, este unul neîntemeiat și neargumentat. APL aplică taxele reieșind din specificul fiecărei activități, contribuțiile acestora la buget și alte aspecte. Nu pot fi generalizate criteriile pe întreg teritoriul țării, neținând cont de alte particularități, activități rurale sau urbane, cerere și ofertă, zonă industrial sau agricolă și multe, multe alte aspecte.

De asemenea, CALM  amintește că este în interesul APL să mențină relații corecte cu agenții economici, astfel încât să-i intereseze să activeze în localitate, precum și să le sporească gradul de implicare în viața societății, mai ales că la aprobarea cotelor impozitelor și taxelor locale APL organizează 4 consultări, audieri publice și alte întruniri cu actorii respectivi. Inițiativa plafonării ar egala contribuțiile atât pentru agenții economici mari cât și pentru cei mici și mijlocii., ceea ce este o inechitate. Mai ales că cotele taxelor trebuie să fie un instrument de stimulare a mediului de afaceri, adică sunt folosite de APL ca un instrument pentru dezvoltarea localității, dar nu numai (chiar și de încredere și colaborare). Plus la aceasta se impune de a fi stabilită o taxă locală pentru iluminatul stradal (așa cum este taxa de salubrizare), cu atât mai mult că, în majoritatea cazurilor, populația nu este împotrivă.

CALM accentuează că Ministerul Finanțelor, în frunte cu Guvernul, fac același lucru la nivel central ca și APL la nivel local, adică anual stabilesc cote, facilități, etc. la impozite și taxe generale de stat.. Și fac acest lucru reieșind din conjunctură, adică mai mult subiectiv, și nici nu au limitele, reperele și principiile menționate mai sus pentru APL la stabilirea taxelor locale. Respectiv, autorii documentului de politici ar trebui singuri să se „auto-condamne” că creează imprevizibilitate pentru business, chiar mai mare reieșind din ponderea in venituri. Ca să fie echitate între 2 nivele de administrație publică independente funcțional ar trebui ca plafoanele la impozitele de stat (TVA, accize, venit, etc.) sa le prevedem atunci în Constituția RM!? După cum este în modă în ultima perioadă, și fac referințe diferiți experți, unele state tot au această abordare (Elveția, etc.) …Si doar așa putem discuta de previzibilitate si abordare echitabilă în domeniul fiscal…

Astfel, tentativa de plafonare a taxelor locale încalcă grav prevederile constituționale și internaționale  privind autonomia locală și principiul „autorității lucrului judecat”, respectiv este neconstituțională și conform jurisprudenței Curții Constituționale a Republicii Moldova, care a fost formată inclusiv în rezultatul  unei alte tentative de plafonare a taxelor locale.

În Adresare CALM prezintă mai multe exemple  din Hotărârile Curții Constituționale care oferă dreptul APL de a elabora, aproba și gestiona în mod autonom bugetele proprii și dreptul de a stabili și pune în aplicare taxe și impozite locale, în condițiile stabilite de lege.

Mai mult decât atât, considerând administrația publică locală ca o parte componentă a autorităților publice ale statului, Constituția obligă statul să contribuie la dezvoltarea și protejarea administrației publice locale, care, în limitele competențelor sale, este autonomă.” În aspectul standardelor internaționale, Recomandarea 328 (2012)1 a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei prevede „Dreptul autorităților locale de a fi consultate de către alte niveluri de guvernare”.

CALM reiterează că actorii centrali, care elaborează politicile în domeniul financiar – fiscal, trebuie să respecte standardele de consultare (nu mimare), precum și interesele colectivităților locale, capitol la care avem restanțe majore.

În cazul plafonării taxelor locale este vorba de un AMESTEC ABUZIV din partea autorităților administrației publice centrale în exercițiul autonom al puterii locale, neglijarea totală a standardelor Cărții Europene a Autonomiei Locale privind ce implică și ce înseamnă „consultarea” autorităților administrației publice locale, precum și încălcarea hotărârilor anterioare ale Curții Constituționale, chiar cu aceleași obiect. Adică efectiv a fost încălcat principiul „puterii lucrului judecat”.

În contextul celor expuse mai sus, dar și a altor argumente inserate în Adresare, CALM vine cu următoarele recomandări și propuneri concrete:

  1. Excluderea ideii plafonării taxelor locale din textul politicii fiscale și alte acte normative;
  2. Stoparea inițiativei de includere a taxei pentru drumuri în acciză până la elaborarea unui mecanism sigur și cert care să asigure finanțarea stabilă și corespunzătoare a bugetelor locale;
  3. Schimbarea bazei impozabile pentru taxa pentru amenajarea teritoriului prin axarea pe cifra de afaceri (venituri și vânzări);
  4. Prelungirea acțiunii fondului de compensare pentru următorii ani, până la realizarea angajamentelor și măsurilor de consolidare a bazei fiscale locale, prevăzute de cadrul legal în vigoare;
  5. Introducerea și definirea expresă a noțiunii de „venituri ratate” ale bugetelor locale și stabilirea mecanismului compensării lor, având în vedere că bugetele locale se aprobă fără deficit, însă pe parcursul anului pot crește prețurile, uneori salariile, sunt acordate prin lege scutiri și facilități care afectează veniturile bugetelor locale, încălcându-se astfel principiile echității şi corespunderii resurselor cu competențele.
  6.  Creșterea veniturilor din impozitul pe imobil/funciar. Impozitul pe imobil/funciar, în majoritatea țărilor UE cu un sistem de administrație publică locală dezvoltat și consolidat, reprezintă una din sursele principale ale bugetelor locale. Mai mult ca atât impozitul dat este o sursă exclusivă și integrală de venit propriu al bugetelor locale. Însă, în Republica Moldova, această sursă este nesemnificativă și absolut neimportantă. În același timp, acesta sursă de venit, posedă un potențial destul de mare de creștere;
  7.  Se propune ca contravențiile constatate de agenții constatatori pe teritoriul UAT de nivelul I respective, sa meargă expres la bugetele locale;
  8. Revizuirea statutului, apartenenței și modului de repartizare a taxelor pe resursele naturale. În opinia CALM, aceste taxe trebuie incluse în categoria taxelor locale fiind încă o sursă de venit și cel puțin o parte a acestora trebuie să fie virate la bugetele locale de nivelul I. APL au de asemenea de soluționat diverse probleme în domeniul mediului, protecției acestuia, întreprinderea de acțiuni de salubrizare și înverzire, etc. Cu atât mai mult că aceste taxe deja conform Codului fiscal (art. 6 alin. (6)) fac parte din sistemul impozitelor și taxelor locale!?
  9. Perfecționarea taxei locale privind unitățile comerciale şi/sau de prestări servicii.
  10.  Este imperativ necesară consolidarea rolului serviciului de colectare a taxelor și impozitelor locale de pe lângă primării/municipii.  Considerăm că anume APL fiind cele mai interesate în colectarea cât mai bună a impozitelor și taxelor care rămân în bugetul local. De asemenea, aceasta este și în interes național, în cadrul luptei cu evaziunea fiscală, economia tenebră și plata salariilor în plic.
  11. Revizuirea scutirii de la plata impozitelor, taxelor locale și a altor plăți (chirie) a unor astfel de agenți economici prosperi precum: Moldtelecom, Poșta Moldovei, MoldSilva și altor agenți economici de stat, precum și a întreprinderilor Premier Energy, Moldova Gaz etc. La ora actuală acestor agenți economici prosperi li se acordă scutiri în mod unilateral și în detrimentul comunităților locale, această decizie fiind una total disproporțională, inechitabilă și contrară logii, deoarece acești agenți la rândul său, impun și percep plăți enorme din partea autorităților locale pentru orice serviciu prestat, fără ca cei din APL să poate negocia în interesul comunității locale.

În afară de cele menționate mai sus, CALM cere reconstituirea și punerea în aplicare a tuturor formatelor de consultare instituționalizată, permanentă, reală și efectivă între CALM, Guvern și Ministerul Finanțelor prevăzute de Legea descentralizării și alte acte normative. În special ne referim la grupul de lucru CALM – Ministerul Finanțelor, Comisia Paritară și alte structuri/formate de consultare care deja de ani de zile NU sunt funcționale, contrar legii și acordurilor/recomandărilor internaționale. În acest context, CALM își exprimă deschiderea necesară pentru o colaborare și un dialog real, efectiv și bazat pe respect reciproc.

Textul integral al Adresării privind măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021 și argumentarea tuturor propunerilor CALM sunt atașate mai jos.

Serviciul de Comunicare al CALM

Loader Loading...
EAD Logo Taking too long?
Reload Reload document
| Open Open in new tab

Extrage [490.18 KB]

Imprimare