Prima pagină   |  SERVICIUL PRESĂ   |  Materiale Video | (video) Ce s-a schimbat de când cele 8 orașe au devenit municipii

vezi mai mult

Veniturile proprii la bugetele locale se micşorează în 2018, iar dependenţa APL faţă de APC creşte
09.12.2017      tv8.md   
 
Vlad Cociu, primar de Carahasani: „Beneficiile reformelor trebuie să le simtă cetățenii, ei sunt beneficiarii finali ai acestora”
04.12.2017      www.facebook.com/oraprimarului   
 
(video) Duși la piață cu taxiul social. Bătrânii dintr-un sat din Ocnița se bucură de transport gratis
01.12.2017      edit.ocn.md   
 
Autonomia locală este un proces firesc pentru o societate care îşi doreşte să se dezvolte
21.11.2017      www.facebook.com/oraprimarului   
 
Nicio guvernare din Republica Moldova nu a înțeles cu adevărat importanța descentralizării și cât de necesar este să întărești puterea APL
16.11.2017      tv8.md   
 

(video) Ce s-a schimbat de când cele 8 orașe au devenit municipii

      
12.07.2017     unimedia.info

Începând cu acest an, orașele Cahul, Hânceşti, Ungheni, Orhei, Soroca, Edineţ, Ceadîr-Lunga și Strășeni sunt oficial municipii. Însă, doar pe hârtie și în denumire. Despre asta a vorbit directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, la emisiunea Alb&Negru de la UNIMEDIA.

”S-a vorbit foarte mult despre faptul că se acordă statut de municipiu pentru 8 orașe, dar mai departe de denumire nu s-a mers. Era o propunere ca cel puțin la nivel de venit să aibă puțin mai mult, dar nici asta nu s-a acceptat. În afară de denumire nimic nu s-a schimbat”, a povestit invitatul.

Viorel Furdui spune că aceste entități în continuare funcționează ca orașe. ”Am avut o întâlnire cu colegii de la aceste municipii nou create, am elaborat propuneri, inclusiv modificarea legislației care ar putea întâri aceste municipii, dar din păcate recent am primit un răspuns de la Ministerul Finanțelor că majoritatea propunerilor nu se acceptă”, a mai spus directorul executiv al CALM. 

Potrivit invitatului, ar fi bine ca majoritatea orașelor noastre, centre raionale să primească un asemenea statut. Lucrul acesta se încadrează în reforma administrativ-teritorială. ”Astea sunt lucruri reale de făcut. Trebuie de umblat la impozite, la taxe, la organigramă, la statutul acestor orașe. Mulți primari mi-au spus că nu au nevoie nici de bani, numai să nu le încurce în activitate. Cu atâtea impedimente, atâtea bariere se creează impresia că mecanismul statului nu e făcut pentru a ajuta omul liber să activeze, dar din contra, ca să îl împiedice. Este un paradox”, a conchis Viorel Furdui.