Prima pagină   |  SERVICIUL PRESĂ   |  Materiale Video | 44 de primari au vorbit în numele a peste 2800 de comunități de pe ambele maluri ale Prutului!!!

vezi mai mult

CALM: REFORMELE TREBUIE ÎNCEPUTE DE LA TALPA ŢĂRII - ATÂTA TIMP CÂT SATELE SUNT LĂSATE ÎN SĂRĂCIE, IAR PRIMARII FĂRĂ INSTRUMENTE FINANCIARE, NU VOM AVEA O ŢARĂ PROSPERĂ!
21.07.2017      10tv.md   
 
Alb&Negru din 10 iulie 2017
14.07.2017      unimedia.info   
 
Ora Primarului din 10 iulie 2017
14.07.2017      www.tv10.md   
 
(video) Ce s-a schimbat de când cele 8 orașe au devenit municipii
12.07.2017      unimedia.info   
 
Satele moldovenești-între optimizare și dezvoltare. INVITAT: Viorel Furdui, director executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova
03.07.2017      www.agrotvmoldova.md   
 

44 de primari au vorbit în numele a peste 2800 de comunități de pe ambele maluri ale Prutului!!!

      
27.02.2017     www.realitatea.net

Alături de Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România, 44 de primari din mediul rural au fost invitați în platoul Realitatea TV, la emisiunea "Jocuri de Putere". Edilii au avut ocazia să-și spună păsurile în direct, fiind dezbătute problemele satului românesc, dar și cele ale administrației locale, în general. 

Natalia Petrea, primarul comunei Costești, Ialoveni, invitată la emisiune, a declarat: ”Împreună, CALM și ACoR dezbatem probleme comune, pentru că nu este un secret – avem aceleași dificultăți în activitate. La noi mai există problema repartizării teritorial-administrative. Sigur că, descentralizarea cuvântul generic pentru autoritățile de pe ambele maluri ale Prutului. Mai așteptăm minunea. În România s-au pornit lucrurile spre bine, noi însă rămânem în urmă. Este foarte importantă descentralizarea administrativă, dar cea mai importantă este descentralizarea financiară, pentru că localitățile noastre pot fi dezvoltate doar cu ajutorul investițiilor. Și atunci când impozitele oamenilor de la sate sunt centralizate și nu ajung direct în haznaua localității este greu să realizezi astfel de lucruri. În lipsa banilor, care se rețin la nivel central și de raion și ajung la noi cu țârâita, suntem puși în incapacitatea de a realiza proiecte de dezvoltare. Și aici, și la noi, oamenii își doresc bunnăstare. Și noi suntem obligați, odată ce am luat mandatul lor, să le asigurăm acest nivel de trai.

Președintele ACoR, Emil Drăghici,  a subliniat că relațiile de colaborare CALM-ACoR nu țin cont de distanțe: ”Noi suntem uniți pentru că suntem conștienți de faptul că, dacă am avea două piramide, două conuri, bazele sunt apropiate, vârfurile mai îndepărtate. Așa că, vedeți că suntem uniți. Fiindcă vorbeam de proiecte comune, vă rog să-l ascultăm pe Alin Nica, primarul de Dudeștii Noi, ca să vedem cum comuna lui a ajutat o comună din Republica Moldova. Mai ales că Alin Nica este omul care a avut la Comitetul Regiunilor un raport pe Republica Moldova.” La rândul său, Alin Nica a menționat: ”Poate pentru faptul că ne-am uitat rădăcinile, de aceea am făcut acest pas către comuna Cojușna din RM, cu care ne-am înfrățit, și am reușit din bugetul sărac, așa cum este, să ajutăm. Am dotat două grădinițe, am schimbat tot mobilierul de acolo. Bineînțeles că am avut discuții în sat la mine, în consiliul local: da de ce să dăm noi banii tocmai acolo? Am spus că și atunci când dai de pomană ceva nu te gândești ce-ți lipsește ție. E creștinește să-ți ajuți aproapele, cu atât mai mult că aproapele ne este  chiar frate!

 Primarul de Ciugud, satul cu cea mai mare absorbție de proiecte europene, Gheorghe Damian, a specificat: ”Aș porni de la burtiera folosită în emisiune – Născut la sat și nu mi-e rușine! Înainte de Revoluție și chiar după aceasta, atunci când, dacă spuneai cuiva că ești născut la sat, te rpivea cu o superioritate. Eram și sunt în continuare mândru de titlul de țăran, așa cum eram mulți numiți de unii la facultățile pe care le-am făcut. Pentru că, acolo, în satul românesc este chintesența națiunii noastre. Acolo ne avem rădăcinile, valorile, lada de zestre pe care ne-au lăsat-o străbunii noștri. CU toate acestea, statisticile arată că, anual, nouă sate din România mor. România este o țară preponderent rurală, cu toate acestea dispar. Motivele nu trebuie să le descoperim, le știm cu toții: lipsa infrastructurii. Ar trebui ca conducerea centrală să se gândească, să investească, să aloce mai mulți bani pentru dezvoltarea satului românesc. În Programul de Dezvoltare Regională banii sunt mult sub nevoia noastră!

 Mariana Gâju, primar de Cumpăna și vicepreședinte ACoR, a susținut această opinie: ”Cele mai mari probleme vizează visul nostru de a face satul românesc durabil. Concret, fondurile de investiții europene, acestea sunt temelia. Comuna Cumpăna, cu 15 mii de locuitori și cu așezarea geografică specifică, are nevoie încă de infrastructură. Gândiți-vă la așa o comună mare, nu au fost deajuns mandatele multiple ca noi să putem acoperi toată necesitatea dezvoltării satului românesc. Tu, ca ales local, care răspunzi mai ales în fața celor care nu te-au ales, este obligat să-i asiguri condiții demne de viață.” 

Primarul comunei Lipanesti, Robert Viorel Nica, a menționat că edilii sunt puși în imposibilitatea de a asigura lucruri simple: “Am ajuns la al patrulea mandat de primar, sunt inginer, dar mi-am dat seama că nu te poți descurca fără studii juridice, așa că am absolvit si Dreptul. Sunt o fire ambițioasă, așa cum cum am fost și în scoala, unde, deși eram considerat de la țară, am ajuns în câteva săptămâni în prima bancă. Vreau să realizam din fonduri europene 5 kilometri de canalizare și să extindem școala din comună, în așa fel încât toți elevii să învețe doar dimineața. De asemenea, avem în plan și construcția unei grădinițe cu program prelungit.

Primarii au reiterat că satul moldovenesc sau românesc poate fi renăscut doar dacă vor fi alocate mai multe resurse și vor fi deblocate finanțările europene. Edilii au accentuat că problema prioritară pe ambele maluri rămâne cea a infrastructurii. Astfel, domeniul are nevoie de investiții, dacă ne dorim să facem atractive localitățile și să le ooferim baza pentru o dezvoltare durabilă.

Amintim că, prima reuniune comună a Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) și Asociației Comunelor din România (AcoR) a avut loc în anul 2013, la Chișinău, în incinta Palatului Republicii.