Prima pagină   |  SERVICIUL PRESĂ   |  Comunicate | „Întoarcem” satului natal ce am luat cu noi în lume

vezi mai mult

CALM și Programul Comunitatea Mea vor colabora în vederea îmbunătățirii sistemului de administrare publică locală, a cadrului legislativ și a capacităților autorităților locale!
29.05.2020     
 
Alexandru Sîrbu, primarul de Cubolta, Sângerei: „ Descentralizarea financiară - în această direcție trebuie dezvoltate politicile statului"
28.05.2020     
 
Leonid Boaghi, primar de Sireț, Strășeni: „Ne dorim să nu fie atât de mare discrepanța dintre rural și urban și cred că putem face acest lucru"
28.05.2020     
 
Lidia Jubea, primar al satului Tănătari, raionul Căușeni: „Dacă nu ne implicăm noi, atunci cine? Dacă nu acum, atunci când"
27.05.2020     
 
Primarul de Tocuz, Căușeni Alexandru Țurcan: „Din satul nostru oamenii nu pleacă"
26.05.2020     
 

„Întoarcem” satului natal ce am luat cu noi în lume

      
07.05.2020     medium.com // https://medium.com/undp-moldova/%C3%AEntoarcem-satului-natal-ce-am-luat-cu-noi-%C3%AEn-lume-3132858b7f28

Ce au în comun localitățile din Republica Moldova? În fiecare comunitate, exodul a o treime de locuitori se resimte prin deficitul de resurse umane și expertiză în diverse domenii. Nu este o excepție nici comuna Cotiujenii Mari, cea mai mare localitate din raionul Șoldănești.

Departe, dar aproape cu gânduri și fapte

Comuna numără peste 3000 de locuitori și cuprinde satele Cuşelăuca, Gara Cobîlea şi Cotiujenii Mari. Dintotdeauna, satul a avut școli generale, grădinițe, Școală de Muzică, precum și Centru de Creație pentru copii în care au activat pedagogi dedicați. Astfel au crescut generații întregi de oameni cultivați, care au mers la studii și au făcut carieră în diverse domenii. Doar că ani la rând, acești oameni ai satului, reveneau acasă ca feciori și fiice cărora le era dor de părinți și meleagurile natale, fără a conștientiza cât de valoroasă poate fi expertiza pe care o au pentru satul de baștină.

La 30 ani de când cotiujenenii tot pleacă din sat, s-a întâmplat ceva inedit. Pentru prima dată, 15 originari din Cotiujeni, cu diverse domenii de expertiză, au participat la ședința „prOMotorilor cu drag pentru ACASĂ” — o campanie inițiată de proiectul PNUD „Migrație și dezvoltare locală” în rândul celor 35 localități partenere.

Așa cum în această perioadă era declarată pandemie, băștinașii au putut reveni acasă doar online. S-au adunat din toate colțurile lumii: Irlanda, Regatul Unit al Marii Britanii, Elveția, Germania, Franța, Federația Rusă, dar și localități din Republica Moldova. Și nu s-au adunat doar să-și spună dorul de casă, dar să discute planuri comune pentru localitate în baza expertizei pe care fiecare dintre ei o are în domenii precum economie, social, educație, medicină, justiție, logistică și transport, sectorul bancar, turism, comerț, IT, design interior, ș.a. Astfel, și-au setat un scop comun: dezvoltarea localității de baștină. Cel mai important însă, este că acești prOMotori ai dezvoltării locale au planificat intervenții în dialog direct cu primarul satului și liderii locali.

Ședința online a prOMotorilor de acasă îi apropie pe cei aflați departe

După o scurtă prezentare făcută de primarul localității referitor la situația din localitate, fiecare participant s-a prezentat, menționând țara în care este stabilit și domeniul în care activează.

Persoana responsabilă de lucrul cu migranții (angajată a primăriei), Larisa Rîbac, a prezentat un raport despre realizările Răzeșii — Asociația Băștinașilor din Cotiujenii Mari și anume: procurarea unui auto greider, construcția unei alei pietonale, implicarea a 20 de elevi care sunt gata să facă voluntariat pentru localitate, inclusiv promovarea localității prin produse media.

„Planificăm crearea unui centru de meșteșugărit unde tinerii să învețe de la persoanele în etate activități care ar putea genera venituri pentru ei, dar și pentru localitate. La fel, am inițiat un proiect turistic al satului Rogojenii Mari din cadrul comunei prin crearea pensiunilor, traseelor turistice. Toate acestea vor contribui la dezvoltarea economică a localității”, afirmă Larisa Rîbac.

Imediat după aceste prezentări detaliate, ideile băștinașilor au început să curgă gârlă.

Una dintre ele a fost promovarea localității ca destinație turistică prin implicarea unui blogger în promovarea atracțiilor turistice și organizarea unui festival.

„Eu aș putea face legătură cu specialiști pentru conceptualizarea unui festival de câteva zile. Așa cum umoristul Gheorghe Urschi este originar din Cotiujenii Mari, cred că acesta ar trebui să fie unul umoristic, dar care să includă și vânzarea de lucrări meșteșugărești, expoziții”, propune Angela Ghilașcu, stabilită în capitală.

„Eu aș putea organiza instruiri cu profesorii despre cum să facă activități eficiente cu tinerii. Acum depun spre finanțare un proiect în acest sens și includ Cotiujenii Mari ca partener. Asta ar însemna procurarea unor bunuri care ar face tinerii să practice anumite activități ca împletitul, cusutul. De asemenea, cursuri de pregătire a profesorilor în lucrul la computer”, spune Aliona Stîrcu, stabilită în orașul Florești, unde activează în calitate de directoare a Centrului de Creație pentru Copii.

Emilia Prodan, obstetriciană-ginecolog și fratele său Constantin Prodan, medic stomatolog, spun că în localitate sunt multe persoane în etate care nu se pot deplasa la centrul raional de sănătate pentru consult la medicii specialiști.

„Știu că suntem mai mulți băștinași medici cu diferite specialități, stabiliți în diferite localități din țară, inclusiv la Chișinău. Am putea cu ușurință să organizăm ‘O zi a sănătății’, în care să oferim consultanță și anumite servicii de sănătate și informare privind prevenirea problemelor cardiace și altele”, spun frații stabiliți la Bălți și, respectiv, la Chișinău.

Carolina Furdui și Victor Panțâru, juriști de profesie, spun că ar putea oferi consultații juridice gratuite locuitorilor din Cotiujenii Mari:

„Nu este nimic complicat să venim câte o sâmbătă o dată în două luni pentru a oferi consultații juridice oamenilor care au nevoie și nu își pot permite aceste servicii”, spune Victor Panțîru.

Ana Țurcan, esteticiană stabilită în Franța, a propus organizarea unei donații de alimente și haine pentru persoanele în etate și copiii vulnerabili din localitate și raion.

„La fel aș putea contribui la întreținerea calitativă și promovarea paginii de Facebook a Asociației de băștinași”, spune Ana Țurcanu.

Leonid Levițchi, stabilit în Germania, a fost de acord să organizeze alături de alți băștinași, experți în diverse domenii, sesiuni de mentorat pentru tinerii din Cotiujenii Mari.

„Eu, de exemplu, aș putea organiza sesiuni de mentorat în domeniul IT. Sunt sigur că alți cotiujeneni se vor alătura ideii, astfel că putem include și alte domenii”.

Ideile propuse au fost incluse într-un plan de lucru cu responsabili din diasporă, în parteneriat cu liderii locali. Planul de lucru a fost plasat pe pagina Asociației de băștinași, iar de acum înainte, prOMotorii se vor implica activ pentru a-și pune în aplicare ideile și se vor întâlni periodic pentru a discuta cele reușite, dar și pentru planificarea activităților ulterioare.

„Pentru Cotiujenii Mari este foarte important să ținem băștinașii aproape de localitate, cu expertiza inestimabilă pe care aceștia o au. Sunt sigur că fiecare dintre cei prezenți sunteți foarte ocupați, dar vreau să vă mulțumesc pentru faptul că v-ați făcut timp în agendă pentru intervenții în satul de baștină. Sunt sigur că peste un an vom putea face bilanțul lucrurilor concrete realizate împreună pentru comună”, spune Nicolae Dorogan, primarul comunei Cotiujenii Mari.

250 inițiative locale ar putea fi realizate prin transferul de cunoștințe ale băștinașilor către 35 localități de origine

Ședința de la Cotiujenii Mari nu a fost unică. Alte 34 localități din țară au organizat în perioada sărbătorilor pascale astfel de întâlniri — parte a campaniei naționale „prOMotor cu drag pentru Acasă”.

La aceste ședințe au participat circa 350 de băștinași stabiliți în peste 20 de țări, cu expertiză în diverse domenii. Aceștia au venit cu peste 250 inițiative pe care le vor implementa acasă în domenii precum: economie, IT, turism, agricultură ecologică, sănătate, PR și comunicare, scrierea și managementul proiectelor, construcții, educație și sport, cultură și istorie etc.

„Pentru Republica Moldova, în general, dar și pentru fiecare localitate, în particular, este foarte importantă atragerea expertizei de cea mai înaltă calitate. Deseori, aceasta este mult mai valoroasă decât contribuțiile financiare. Este important ca cele 35 localități să fie deschise să valorifice acest capital uman. Suntem siguri că doar așa cele 35 localități vor deveni modele de urmat pentru toate comunitățile din țară”, a declarat Zinaida Adam, managera proiectului „Migrație și dezvoltare locală”.

Băștinașii au demonstrat deschidere și interes de a fi „prOMotori cu drag pentru Acasă”. Pe de altă parte, au recunoscut că este o mare responsabilitate să se angajeze în inițiative pentru localitățile de origine.


 

Primele Asociații de băștinași au fost create în Republica Moldova în anul 2016 pentru a implica băștinașii în dezvoltarea locală. Acum, în țară activează peste 200 de Asociații de băștinași.

Autoare: Tatiana Solonari, PNUD Moldova