Prima pagină   |  SERVICIUL PRESĂ   |  Comunicate | CAZINOU 2 SAU JAF ÎN TIMP DE CIUMĂ?

vezi mai mult

Bălceana, Hâncești – drama primei comunități din Republica Moldova afectate de pandemie
09.04.2020     
 
Primarul de Sângerei Arcadie Covaliov riscă să plătească amendă de 25 000 lei. „Au ales să ne sancționeze selectiv ceea ce înseamnă că eu sunt ținta"
08.04.2020     
 
Primarul comunei Sărata Veche, Fălești Maria Galiț: „Pentru o bună parte din copii alimentarea de bază era în cadrul instituțiilor de învățământ"
07.04.2020     
 
Oleg Ciobanu, primar de Carahasani „Am cerut instituirea regimului de carantină deoarece nu se știe cum vor evolua lucrurile"
07.04.2020     
 
Primarul orașului Sângera Valeriu Popa: „Sperăm să se înțeleagă că cetățenii pot să ne ajute doar dacă stau acasă"
07.04.2020     
 

CAZINOU 2 SAU JAF ÎN TIMP DE CIUMĂ?

      
23.03.2020    

În atenția: Conducerii statului;

Procurorului general;
Directorului Centrului Național Anticorupție;
Mass-media și societății civile!

Recent, Ministerul Finanțelor a distribuit un proiect de modificare a unor acte normative (politica fiscala și vamală pentru anul 2020). Document care, pur și simplu ne-a șocat prin obrăznicia, lipsa de bun simț și neglijarea totală a normelor legale/constituționale, precum și a interesului public din partea unei din cele mai importante instituții ale statului: Ministerul Finanțelor.

În special, în acest document, pe furiș și în cel mai netransparent mod, au fost incluse prevederi prin care se stabilesc plafoane minimale și maximale la taxele locale, sub paravanul formal al grijei față de mediul de afaceri. Însă, în realitate, autorii acestui document, profitând de perioada de criză și de faptul că autoritățile publice centrale și locale depun un efort enorm în contracararea crizei pandemice, au cedat presiunilor unor cercuri foarte înguste de agenți economici prosperi și au decis să le satisfacă poftele financiare, din contul bugetelor locale și bunăstării colectivităților locale. În aceste condiții, CALM consideră că este nevoie de făcut anumite precizări:

1. Această inițiativă a Ministerului Finanțelor NU a fost consultată sau coordonată în prealabil, nici într-o formă, cu autoritățile locale și CALM. Contrar legii, bunelor practici, recomandărilor Consiliului Europei, bunului simț și chiar simplului raționament pragmatic și de autoconservare. Prin urmare, argumentele contrare și impactul ei negativ NU au putut fi evaluate la timp, ceea ce va aduce un prejudiciu enorm imaginii instituțiilor statului, în special a Ministerului Finanțelor și Guvernului;

2. În loc de măsuri de consolidare a autonomiei locale financiare, promise de autorități si așteptate de către APL, ne-am trezit cu o inițiativă total contrară și profund împotriva interesului public. În același timp, a fost în totalitate neglijat absolut tot pachetul de propuneri privind consolidarea autonomiei financiare locale;

3. Acest document promovează în exclusivitate interesele unui cerc foarte îngust de agenți economici mari și prosperi: petrolier, cazinouri, jocurile de noroc, loterie națională, piețele angro, supermarketuri și mall-urile etc. Toate acestea, în detrimentul colectivităților locale și a mediului de afaceri mic și mijlociu;

4. Prejudiciul cauzat APL prin această măsură NU a fost evaluat. Contrar legii. După unele calcule, prejudiciul poate ajunge până la zeci de milioane de lei. Nu se prevede compensarea pierderilor suferite de bugetele locale. Ca de obicei. Contrar legii;

5. Ministerul Finanțelor pur și simplu a neglijat flagrant și în mod repetat prevederile constituționale privind autonomia locală, precum și decizia Curții Constituționale din 24 ianuarie 2014 prin care o inițiativă similară a Parlamentului a fost declarată NECONSTITUȚIONALĂ!

6. Motivele invocate de autori precum că mediul de afaceri suferă din cauza abuzurilor APL sunt lipsite de temei și derizorii. Din contra, prin această inițiativă și plafonare, în realitate, Ministerul Finanțelor afectează și pune presiune pe mediul de afaceri mic și mijlociu, determinând creșterea taxelor locale pentru ei. Atragem atenția că încasările din aplicarea taxelor pentru servicii specifice (mărimea acestor taxe este decisă de către comunitatea locala) sunt infime și reprezintă doar 1% din veniturile fiscale ale BPN. Din care, 48,4% sunt încasate de Primăria Chișinău si alte 7,1% de către primăria Bălti. Prin urmare, încasările din aplicarea acestor taxe pentru restul APL reprezintă doar aproximativ 44,5% din total, sau mai puțin de 0,5% din veniturile fiscale ale Bugetului Public National. În aceste condiții, să spui că taxele locale reprezintă o problemă pentru mediul de afaceri este cel puțin la limita derizoriului și lipsit de orice logică.  Să nu uităm că Republica Moldova este unul dintre statele codașe la capitolul venituri proprii din Europa de Sud-Est;

7. Regretăm astfel de abordări din partea Ministerului Finanțelor și solicităm conducerii statului să oprească această inițiativă extrem de nocivă și cu impact negativ asupra imaginii autorităților pe plan intern și extern.

Viorel Furdui, director executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova