Prima pagină   |  SERVICIUL PRESĂ   |  Comunicate | Ion Dolganiuc, primar de Colibași, Cahul: „O amalgamare forțată a localităților nu tot timpul generează beneficii"

vezi mai mult

Inginerii cadastrali din cadrul APL își întăresc capacitățile profesionale în cadrul CALM!
17.11.2018     
 
Conform unor analize prealabile, există riscul ca în anul 2019 bugetele locale să piardă venituri de până la 400 milioane de lei!
16.11.2018     
 
CALM constată mai multe impedimente în activitatea secretarilor Consiliilor locale și solicită Guvernului să intervină!
15.11.2018     
 
Nicolae Tudoreanu, primar de Feștelița: „Încerc să creez un nume localității mele"
15.11.2018     
 
Alexei Burlacu, primarul comunei Rogojeni, raionul Șoldănești: „Chiar dacă avem două uzine de asfalt în localitate tot prin glod mergem"
14.11.2018     
 

Ion Dolganiuc, primar de Colibași, Cahul: „O amalgamare forțată a localităților nu tot timpul generează beneficii"

      
30.10.2018    

În cadrul unui interviu pentru calm.md am încercat să aflăm de la primarul de Colibași, Cahul Ion Dolganiuc ce crede despre reforma teritorial-administrativă, cu ce impresii a revenit de la Bruxelles, acolo unde a participat alături de alți colegi primari la marcarea celor 10 ani  de la crearea PLATFORMA – organizație afiliată Consiliului Municipalităților și Regiunilor Europene dar și cum reușește să unească cetățenii de acasă și de peste hotare în jurul unor idei.

Ați avut posibilitatea să studiați cum este implementată reforma APL în Norvegia...

Ion Dolganiuc: Subiectul privind reforma administrativ-teritorială este unul de interes major. Nu știm ce se preconizează, totul este la nivel de zvonuri, deoarece lucruri concrete nu sunt publicate, nici verbalizate, dar oricum este un subiect foarte actual, deoarece noi, cei care  astăzi avem menirea să administrăm localitățile trebuie să cunoaștem ce se întâmplă. Dacă totuși această reformă urmează să fie implementată, credem că e bine și important ca APL și cetățenii să fie consultați. Experiența țărilor europene arată că beneficiarii sunt cei care trebuie să cunoască, în primul rând, ce urmează să se întâmple. Eu, ca și cetățean aș fi indiferent unde se află primăria și cine este primarul dacă aș avea tot necesarul asigurat, adică infrastructură dezvoltată, servicii de calitate, să nu fiu nevoit să merg la primăria sau instituția X ca să prezint un certificat care să confirme că eu sunt moș Ion ș.a.,  În asemenea condiții o amalgamare, sau o reformă teritorial-administrativă ar fi binevenită. În cazul când avem ceea ce avem și suntem departe de a crea aceste condiții – nu cred că pentru cetățeni ar fi binevenită această reformă teritorial-administrativă, cel puțin în variantele pe care le-am auzit. Una dintre acestea ar fi ca o primărie să deservească 1500 de oameni, așa cum prevede legea actuală. O altă variantă ar fi să avem puțin peste 300 de primării în toată republica și a treia este amalgamarea generală, iar ca rezultat să beneficiem de 111 primării. Reiterez că acestea sunt doar niște zvonuri, nu sunt date oficiale. Totuși,  din aceste trei opțiuni nu văd să fie vreo una actuală, din simplul motiv că nu suntem pregătiți. Poate una dintre variante acceptabile ar fi ca o primărie să deservească cel puțin 1500 de locuitori, așa cum prevede și legislația, dar și aici este nevoie de a găsi consens la nivel local. O amalgamare între localități nu tot timpul generează beneficii. Noi ne putem convinge de acest lucru și în unele primării ale unor comune. Cred că printr-o consultare largă am putea identifica o modalitate de a implementa această reformă, dacă aceasta într-adevăr este prevăzută în Acordul de Asociere.

Ați revenit recent de la Bruxelles. Vorbiți-ne despre experiența trăită alături de alți colegi primari?

Ion Dolganiuc: Deplasarea la Bruxelles a fost una foarte reușită, nu atât pentru mine ca primar, cât pentru Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM). Am participat la ședința PLATFORMA- o organizație afiliată Consiliului Municipalităților și Regiunilor Europene. Eram pe drum când ne-a telefonat președintele Asociației Comunelor din România (ACoR) Emil Drăghici și ne-a invitat să participăm și la ședințaComitetului European al Regiunilor – una dintre cele mai importante instituții de pe lângă Parlamentul Europei. Acolo ne-am expus poziția privind lucrurile care se întâmplă în domeniul APL din Republica Moldova, iar directorul executiv al CALM Viorel Furdui a lansat propunerea ca statul nostru să aibă reprezentanți în Comitetul European al Regiunilor, la moment acolo participă doar reprezentanți ai țărilor membre ale UE. Am fost în multe deplasări, dar aceasta este printre primele mele participări la un asemenea nivel înalt și vreau să mă folosesc de această oportunitate și să le mulțumesc colegilor din România pentru susținerea necondiționată a Republicii Moldova. Câteva zile mai târziu, delegația României a înaintat o scrisoare președintelui Comitetului European al Regiunilor cu solicitarea ca Republica Moldova să aibă reprezentanți în această instituție europeană importantă.

De ce ar fi atât de importantă prezența noastră în cadrul Comitetului European al Regiunilor?

Ion Dolganiuc: Pentru că cei mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova își doresc integrarea în Uniunea Europeană.  Circa 98-99% dintre cetățenii satului Colibași migrează în țările europene.

Am văzut că în localitatea DVS. se întâmplă multe lucruri, se unesc oamenii din sat cu cei de peste hotare și împreună cu APL soluționează mai multe probleme. Cum reușiți?

Ion Dolganiuc: Din 2011 am pus accentul pe participarea cetățenească și m-am străduit să implic oamenii în tot ceea ce facem la nivel local, din simplu motiv că m-am convins că acolo unde se implică cetățeanul lucrurile făcute au o durabilitate mai mare. În 2016, atunci când am fost selectați în programul finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare, prin intermediul proiectului Migrație și Dezvoltare Locală am început să abordăm și partea practică. Prin mecanismele pe care le-am identificat în cadrul proiectului și care ne-au fost recomandate, prin invențiile noastre proprii, ale celor de la Colibași am putut implica cetățenii la maxim și îmi permit să spun acest lucru deoarece am fost localitatea rurală cu cel mai mare număr de donatori, cu cea mai mare sumă colectată, cu cea mai mare sumă donată de o singură persoană (700 dolari) și cu o implicare masivă a colibășenilor în ceea ce ne propusesem noi să facem.  Inițial ne doream să colectăm în cadrul proiectului 4 mii de euro, dar în 2017 suma era de 11 mii de euro, iar donația a continuat și continuă și astăzi. Acești bani au fost investiți într-o clădire a unui fost cinematograf care astăzi a devenit o sală polivalentă de sport modernă, care deja funcționează, cu dotări care nu știu dacă sunt în multe orașe din Republica Moldova. Ne mândrim că am putut realiza acest obiectiv și la 31 august, profitând de faptul că o parte din colibășenii de pretutindeni mai veniseră pe acasă am deschis această sală nu pentru a ne lăuda, dar pentru a demonstra colibășenilor unde a mers fiecare bănuț de-al dânșilor. Până la urmă nu a contat suma colectată, ci a contat implicarea cetățenească. Realizările colibășenilor și felul lor de a fi au fost demonstrate în timp. Până în 2002, când era mai flexibil schimbul liber de mărfuri între România și Republica Moldova, în Colibași erau 67 de autocare proprietate privată. Colibășenii au fost printre primii care s-au lansat cu serele, încă pe timpul colhozurilor, probabil în genele lor este dorința de a fi printre primii.

Despre pompierii voluntari și autospecială ce puteți să ne spuneți?

Ion Dolganiuc: În primăvara anului 2018 Agenția de Dezvoltare Elvețiană, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și Programul Migrație și Dezvoltare Locală au lansat un proiect intercomunitar. La acel moment, primăria Colibași avea semnat acordul de donare a unei autospeciale cu o fundație din Austria. În condițiile contractului de donație era ca să construim un garaj pentru acest vehicul. Mi-a venit ideea să lărgim spectrul de activitate și să construim nu doar un garaj, ci și o cameră de odihnă pentru pompieri, cu toate utilitățile. Colibașul este situat la 25 de km de Cahul. Distanța între localitățile învecinate este de circa 4 km și așa a apărut ideea unui proiect intercomunitar. Discutând cu primarii din localitățile Vadul lui Isac și Brânza am convenit să creăm un serviciu intercomunitar de pompieri voluntari. Acest serviciu are menirea de intervenție primară în caz de incendii sau alte calamități, până vin pompierii profesioniști de la Cahul. Avem o colaborare foarte frumoasă cu Direcția Situații Excepționale Cahul, care intervine rapid în caz de necesitate, dar cât de tare nu ne-om strădui, autospeciala de la Cahul nu poate ajunge mai devreme de 30 de minute, iar 30 de minute, în cazul unui incendiu înseamnă foarte mult. La ora actuală suntem la etapa finisării construcției garajului.

Sunteți la al treilea mandat. Ce v-ați mai dori să faceți sau ce nu ați reușit încă să faceți în Colibași?

Ion Dolganiuc: Ne ghidăm de fraza că tot timpul este loc pentru mai bine. O problemă actuală și necesară de implementat este sistemul de canalizare, pentru care este nevoie de o sumă fabuloasă, după care ar fi drumurile locale și alte necesități ce apar pe parcurs.  Viața este în continuă evoluție și dacă avem posibilitatea să dezvoltăm infrastructura apar și alte cerințe. În calitatea mea de primar mizez pe dezvoltarea infrastructurii localității mele, fiind conștient de faptul că o localitate cu o infrastructură dezvoltată va avea foarte multe oportunități de a atrage investitori, de a se dezvolta, de a crea locuri de muncă, etc.

Ce reprezintă CALM pentru primarii din Republica Moldova?

Ion Dolganiuc: Eu voi spune ce reprezintă CALM pentru mine, în speranța că același lucru este valabil pentru mulți alți primari. CALM este familia mea, aici mă regăsesc, aici încercăm să găsim soluționarea tuturor problemelor. Suntem exponenți ai diferitor partide politice, cu diferite viziuni, dar ceea ce ne unește în CALM sunt problemele, ori, gustul pâinii de primar, indiferent de specificul localității de unde venim este același.

Este amar acest gust ?

Ion Dolganiuc: Dulce amărui.

Vă mulțumim!