Prima pagină   |  SERVICIUL PRESĂ   |  Comunicate | Constantin Cojocaru: „Republica Moldova a înregistrat succese în domeniul descentralizării atunci când CALM a fost auzit de Guvern!"

vezi mai mult

Victor Guzun: „Reprezentanții municipalităților din Estonia au avut ocazia să implementeze modelul de amalgamare voluntară”
11.12.2018     
 
Efim Strogoteanu, primar de Ecaterinovca, Cimișlia: „Copiii trebuie să cunoască prețul banului"
11.12.2018     
 
Managementul deșeurilor în APL – modele de implementare în Anenii Noi!
11.12.2018     
 
DEZVOLTAREA PARTENERIATELOR ȘI A SATELOR – UNELE DINTRE PREOCUPĂRILE PRIMARILOR!
10.12.2018     
 
Valeriu Mustață, primar de Săiți, Căușeni: „Decât codaș la oraș, mai bine în satul tău fruntaș"
10.12.2018     
 

Constantin Cojocaru: „Republica Moldova a înregistrat succese în domeniul descentralizării atunci când CALM a fost auzit de Guvern!"

      
30.09.2018    

Constantin Cojocaru, primarul municipiului Edineț, vicepreședinte al CALM a vorbit la radio Sputnik despre provocările ce apar în activitatea unui ales local, despre realizările din ultimii ani, dar și despre reușitele CALM în domeniul descentralizării.

Cum este să fii primar la Edineț?

Constantin Cojocaru: A fi primar nu este un lucru atât de ușor, dar dacă îți faci datoria cu cinste lucrurile avansează. Mai mult decât atât, e una să fii primar în capitală, unde lupta politică adeseori este destul de acerbă și e altceva când te afli la o distanță de peste 200 km și ești unu la unu cu comunitatea ta.

Când este mai acerbă dorința de a fi primar, în campania electorală sau atunci când ești deja în funcție?

Constantin Cojocaru: În calitate de primar sunt deja de 12 ani, la al treilea mandat și așa cum spune moldoveanul pofta vine mâncând, deoarece te bucuri de fiecare dată când vezi mai multe lucruri realizate în comunitatea ta. La fiecare mandat am reușit să dublez bugetul, iar în ultimii ani chiar să-l triplez, asta vorbește despre faptul că rămân a fi destul de împăcat cu ceea ce am reușit. Chiar dacă este o pâine destul de dulce, este și o pâine amară, deoarece majoritatea primăriilor din Republica Moldova nu prea au surse proprii pentru dezvoltare. Eu nu prea aș putea să mă plâng întrucât am avut posibilitatea să dezvolt o zonă economică liberă mai mare, cu investiții de zeci de ori mai mari decât bugetul și această realizare mă bucură deoarece fiecare loc nou de muncă aduce venituri suplimentare în bugetul orașului dar și al raionului.

Un alt beneficiu ar fi că îi motivează pe oameni să rămână acasă?

Constantin Cojocaru: Deschiderea unui loc de muncă în economie aduce 0,7-0,8 locuri de muncă în sfera socială. Din acest motiv, cu 4,5 ani în urmă am creat la Edineț un parc industrial, acum sunt cinci rezidenți mari, bine poziționați și fiecare loc de muncă deschis aduce plus valoare.

Edinețul cândva era, poate și acuma este un oraș industrial, erau firme de conserve, de zahăr?

Constantin Cojocaru: Dacă e să vorbim de Edineț ca raion, zona economică era concentrată în zona limitrofă Cupcini, un fel de parc industrial al fostei Uniuni Sovietice. Când am devenit în 2007 primar îmi pusesem ca scop ca zona respectivă să o aduc la Edineț și cred că mi-a reușit acest lucru. Prin deschiderea acestui parc industrial am reușit să aduc investitori din Ucraina, Polonia, Germania. Mă bucur că la ora actuală în raion sunt două orașe care concurează între ele. Totodată, faptul că de anul trecut a fost adoptată Legea municipiilor, iar Edinețul a obținut acest statut, chiar dacă este unul dintre cele mai mici orașe dintre cele 8 noi municipii este o recunoștință a faptului că noi ne-am dezvoltat. Mă bucur că puterea centrală a conștientizat faptul că, în afară de Bălți și Chișinău, avem nevoie de a extinde polii de creștere economică și în alte zone ale Republicii Moldova.

 În ce domenii s-a investit în acest parc industrial, câte locuri de muncă au fost deschise?

Constantin Cojocaru: Se investește mult în domeniul agroalimentar, sunt 4 rezidenți din acest domeniu. Este vorba despre o companie ucraineano-poloneză, care a venit cu o investiție de peste 17 milioane de euro, circa 340-350 milioane de lei, o sumă foarte importantă pentru bugetul Edinețului. Când am devenit primar bugetul urbei constituia 17 milioane. Când s-au convins că în zona noastră sunt multe mere au mai venit 3 rezidenți. Unul a făcut în zona parcului un frigider de peste 2000 de tone, altul a venit cu o linie de sortare, altul a venit cu euro lăzi, pentru că și lăzile cu care mergi la export trebuie să aibă un anumit standard care să corespundă zonei vestice, fie zonei estice. Recent a fost dată în exploatare o linie de uscare a fructelor. În Europa, în zona arabă acestea sunt căutate și acest lucru se face acum în parcul nostru industrial. De anul trecut am primit un rezident din domeniul IT și mă bucură faptul că deja încercăm să diversificăm domeniile, chiar dacă inițial ne axasem doar pe domeniul agroalimentar, acum suntem în negocieri cu colegi din Letonia ca să aducem un rezident în domeniu prelucrării cartofului. Adesea mulți dintre producători ajung în primăvară cu mii de tone nerealizate. Iar produsul din cartof este foarte întrebat pe piață și sperăm că până în 2020 ne va reuși și acest proiect. Am avut o vizită recentă în Slovacia și negociem ca să vină o fabrică de confecții de acolo, va beneficia de anumite facilități cum ar fi coeficientul pentru pământ, schimbarea destinației terenului și dacă ne reușește acest lucru va fi minunat. Mulți primari astăzi se plâng că nu ne ajung bani, nu ne ajung resurse, dar întrebarea este ce au făcut pentru ca să identifice acești bani? Au deschis locuri noi de muncă? Toți așteaptă proiecte din anumite fonduri, dar când este vorba ca noi singuri să depunem efort, să creăm o bază fiscală proprie, din păcate se șchiopătează foarte tare în Republica Moldova. Eu consider că noi singuri trebuie să creăm locuri de muncă la noi acasă.

Acești agenți economici care au venit și care au investit la Edineț nu prea au găsit  suficientă forță de muncă?

Constantin Cojocaru: Din câte cunosc problema a fost în cazul ucrainenilor, deoarece tehnologia era germană, elvețiană și este nevoie să-ți instruiești personalul. Noi avem 2 instituții de formare profesională, una la Brătușeni și alta la Cupcini. Acum în cadrul proiectului „Primarii pentru creștere economică" am prevăzut ca 200 de cadre tinere să fie școlarizate conform cerințelor celor care vin în parc. Lucrul acesta este foarte important. Ucraineni inițial îi duceau pe angajați în Ucraina și Polonia pentru a-i instrui. Noi intenționăm să-i ajutăm în acest sens pe cei care vor dori să vină cu investiții în Edineț, deoarece personalul calificat este prioritar, iar în această privință Colegiul din Brătușeni ne este partener.

CALM luptă pentru descentralizare. DVS sunteți deja la al treilea mandat. Credeți că ați avea nevoie de mai multă autonomie?

Constantin Cojocaru: Consider că descentralizarea este un proces care tot timpul decurge foarte dureros, deoarece acest lucru înseamnă să iei de la centru și să duci cât mai mult în comunități. Puterea centrală vrea să mențină sursele financiare în mâinile ei, deoarece așa își menține influența asupra comunităților respective. Sigur că niciodată nu vom reuși să descentralizăm până la capăt tot, dar și pentru puterea centrală va fi greu să țină în mâini tot. Suntem într-o perioadă de tranziție, iar UE susține că noi nu suntem o prioritate pentru următorii 20 de ani. Totuși, pe domeniul descentralizării, trebuie să recunoaștem că ceea ce a reușit CALM-ul a fost în ultimii 2-3 ani, în parteneriat cu acest Guvern. În acest sens vă aduc câteva exemple: descentralizarea finanțelor publice, descentralizarea Fondului Rutier, schimbarea destinației terenurilor de către Consiliile locale, primarii sau Consiliile locale deja au dreptul să se adreseze la Curtea Constituțională, Legea Municipiilor care nu înseamnă altceva decât poli de creștere în teritoriu, având și în acest caz o descentralizare indirectă, acest lucru înseamnă pentru Edineț plus 5 milioane de lei anual. Toate aceste lucruri care s-au întâmplat în ultimii 2-3 ani au dezlegat mâinile APL și am avansat la capitolul descentralizare, chiar dacă încă este mult de lucru la acest capitol. Viziunea mea este că toate fondurile din RM trebuie descentralizate până la capăt: ecologic, de dezvoltare regională, cel rutier și multe, multe altele.

Departamentul de Comunicare al CALM