Prima pagină   |  SERVICIUL PRESĂ   |  Comunicate | Impactul noii reforme fiscale asupra bugetelor locale: există riscuri care necesita abordări și răspunsuri adecvate!

vezi mai mult

Primarul comunei Ruseștii Noi, Ialoveni Pavel Codreanu: „Consătenii mei au văzut că UE a investit mult și bine în localitățile din România"
13.08.2018     
 
Expertul Viorel Gârbu: „În Republica Moldova nu s-a reușit să se ajungă la o descentralizare financiară reală!"
13.08.2018     
 
Primarul de Temeleuți, Călărași, Zinaida Țurcan: „Ceva se întâmplă cu societatea noastră"
13.08.2018     
 
„La înălțime cu CALM" descoperim oamenii care schimbă comunitățile locale
13.08.2018     
 
Alexei Busuioc, primar de Capaclia: „Descentralizarea este soluția ce ar salva satele noastre de la pieire"
09.08.2018      Foto: www.europalibera.org   
 

Impactul noii reforme fiscale asupra bugetelor locale: există riscuri care necesita abordări și răspunsuri adecvate!

      
02.08.2018    

Miercuri, 1 august, Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a organizat o masă rotundă. Reforma fiscală aprobată de Parlament și măsura în care aceasta ar putea afecta bugetele locale a constituit subiectul principal al discuției. La eveniment au participat primari, reprezentanți ai CALM și ai APL, dar și experți în domeniul economic.

Potrivit Cartei Autonomiei Locale, Legii Administrației Publice Locale și altor acte legislative, toate proiectele de Lege ce vizează activitatea APL trebuie să fie consultate obligatoriu cu APL, prin intermediul asociațiilor reprezentative, lucru ce nu s-a întâmplat în cazul reformei fiscale aprobate săptămâna trecută de Parlament.

Totodată, ministerului Finanțelor nu a prezentat niciun studiu de impact al politicilor fiscale ce se propun spre implementare din luna octombrie a acestui an, iar noua reformă fiscală nu este clar dacă va aduce și rezultate pentru guvernarea locală sau doar va subția și mai mult bugetele APL.

Participanții la eveniment au menționat că în rezultatul reformei sistemului finanțelor publice locale inițiate în 2015 și implementate din 2016, a fost schimbat esențial modul de formare a bugetelor locale. Sistemul actual fiind centrat/axat pe venituri, spre deosebire ce cel anterior, care era axat pe cheltuieli. Însă la această schimbare de concept și esență a sistemului de finanțe locale nu a fost ajustat Codul Fiscal și altă legislație conexă, care urmau să asigure cadrul necesar legal și material pentru o dezvoltare continuă a autonomiei financiare locale veritabile. De asemenea, din cauza unor jumătăți de măsură și neimplementării etapei a doua a reformei – consolidarea bazei financiare locale, prin care urma ca bugetele locale să obțină mai multe surse de venit și mai multă autonomie în gestionarea resurselor financiare/patrimoniale locale, în prezent, gradul de autonomie locală cunoaște o stagnare și chiar o descreștere tot mai pronunțată. Volumul veniturilor proprii a bugetelor locale, din totalul veniturilor publice, este  în descreștere constantă și departe de standardele europene. În acest context, impozitul pe venitul persoanelor fizice, vizat de reforma respectivă, reprezintă un element cheie în tot sistemul actual de finanțe locale, iar orice schimbări în statutul acestui impozit influențează direct situația bugetelor locale de toate nivelele. Acest lucru nu poate să nu îngrijoreze APL și necesită clarificări din partea autorităților statului.     

În cadrul evenimentului s-a amintit că în cele mai recente rapoarte ale Consiliului Europei, între altele, se constată că autonomia local-financiară din Republica Moldova devine mai vulnerabilă, deoarece numărul veniturilor proprii este în descrește, iar autoritățile publice locale devin tot mai dependente de cele centrale. Potrivit unor analize făcute publice, în urma implementării acestei reforme și dacă aceste pierderi nu vor fi compensate în modul corespunzător, bugetele locale vor avea scăderi de venituri importante, deoarece impozitul pe venitul persoanelor fizice, constituie unul din elementele de bază pe care este edificat sistemul actual de finanțe publice locale. Mai ales, acesta vizează centrele urbane și unitățile administrativ-teritoriale cu activitatea economică intensă. 

Reprezentantul municipiului Chișinău a afirmat că drept consecință a implementării  reformei fiscale, bugetul capitalei va pierde anual circa 300 milioane de lei. Pierderi au fost anunțate și de către alți reprezentanți ai orașelor și satelor prezenți la ședință. Totodată, unii reprezentanții ai APL și-au manifestat temerea că tot cetățenii vor fi cei care vor avea de suferit în urma adoptării acestei Legi deoarece, cu bani mai puțini în bugetele locale, vor fi mai puține posibilități de a presta servicii și implementa proiecte, iar activitatea APL va fi periclitată.

Chiar dacă conform Legii,  Guvernul este obligat să acopere financiar aceste pierderi, la moment nu este cunoscută viziunea Executivului în privința  compensării acestor pierderi, dar și care vor fi aceste modalități. În acest sens, toate mecanismele legale de consultare și dialog, precum și prevederile legale exprese corespunzătoare, fiind totalmente neglijate.

Experții  CALM și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că in ultima perioada de timp se confirmă  tendința de reducere  a veniturilor  proprii ale bugetelor  locale, din contul creșterii transferurilor  de la bugetul de stat , ceea ce în consecință conduce la creșterea accentuată a dependenței APL de centru și reducerea gradului de autonomie/democrație locală. Totodată, autoritatea locală are tot mai puține posibilități să influențeze creșterea sau indexarea veniturilor, precum și să contribuie în măsură mai mare la soluționarea problemelor localităților administrate . Toate acestea se întâmplă în condițiile când tot mai multe obligații și responsabilități sunt puse pe umerii APL prin diverse acte legislative și normative.  

 În acest context, experții CALM au reiterat necesitatea și oportunitatea revizuirii sistemului de impozite locale, în vederea creșterii bazei fiscale locale. În acest sens este necesar de a reveni la angajamentele internaționale restante ale Republicii Moldova și recomandările Consiliului Europei în domeniul autonomiei locale și consolidării bazei fiscale. De asemenea,  s-a cerut revenirea la propunerile concrete anterioare ale CALM la politica bugetar –fiscală adresate Guvernului și care vizează creșterea veniturilor locale - cotele defalcărilor la impozitul pe venitul persoanelor fizice să rămână la bugetele locale, indexarea/ajustarea valorii bunurilorimobile, acordarea APL a impozitului pe venitul persoanelor juridice și a taxei pe resursele naturale, introducerea noțiunii de „venituri ratate" ale bugetelor locale și stabilirea mecanismului compensării lor și alte măsuri ce ar contribui la consolidarea bugetelor locale, dar și la dezvoltarea colectivităților locale.

Participanții la ședință au propus elaborarea unei adresări conducerii statului, prin care sa fie aduse la cunoștință toate riscurile și îngrijorările APL privind implementarea reformei fiscale date, necesitatea prezentării unor studii de impact asupra bugetelor  locale, stabilirii unei  comunicări efective cu autoritățile statului pe tema compensării pierderilor bugetelor locale, consolidării bazei  fiscale locale și  transferării către APL a unor noi surse de venituri.  

De asemenea, s-a reiterat importanța  respectării cadrului legal expres și obligatoriu în  domeniul transparenței  și consultării  APL/CALM,  în cazul unor  astfel de inițiative care afectează drepturile  și interesele colectivităților locale. 

În acest sens urmează a fi puse în aplicare toate  mecanismele de comunicare și consultare, precum Comisia Paritară, grupul de lucru CALM -Guvern și grupul de lucru de pe lângă Ministerul Finanțelor. 

Departamentul de Comunicare al CALM