Prima pagină   |  SERVICIUL PRESĂ   |  Comunicate | Fără o infrastructură dezvoltată și fără alocarea de resurse financiare considerabile, reforma APL și cea administrativ-teritorială sunt sortite eșecului

vezi mai mult

LA ÎNĂLȚIME CU CALM LA CONSTANȚA, LA REUNIUNEA FEMEILOR PRIMARI DE SATE ȘI COMUNE DIN ROMÂNIA ȘI REPUBLICA MOLDOVA
21.09.2018     
 
Larisa Voloh: Rețeaua Femeilor Primari din cadrul CALM pune accent pe creșterea capacităților și a calității administrării publice locale
21.09.2018     
 
Experți letoni au împărtășit din experiența de dezvoltare a țării lor reprezentanților APL din Republica Moldova
20.09.2018     
 
Un mare investitor român își propune să vină în Republica Moldova. CALM și AIR cooperează în vederea identificării unei localități-gazdă.
20.09.2018     
 
Va micșora sau nu reforma fiscală veniturile APL?
19.09.2018     
 

Fără o infrastructură dezvoltată și fără alocarea de resurse financiare considerabile, reforma APL și cea administrativ-teritorială sunt sortite eșecului

      
08.07.2018    

Ascultați emisiunea „La înălțime cu CALM”:
Partea 1

Partea 2

La sfârșitul lunii iunie, o delegație a Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) a întreprins o vizită de studiu în Letonia, la invitația Asociației Autorităților Locale și Regionale din Letonia.

Expertul CALM Viorel Rusu, primarul de Petreni, Drochia Valeriu Tizu, primarul de Sârma, Leova Silvia Căpățână, primarul localității Vișniovca, raionul Cantemir Olga Pac, dar și primarul de Ecaterinovca, Cimișlia Efim Strogoteanu au vorbit în cadrul emisiunii „La Înălțime cu CALM" de la Eco FM  despre reforma APL, dar și cea administrativ-teritorială implementată în Letonia și dacă  aceste modele ar benefice pentru RM.

Expertul CALM Viorel Rusu: „Colegii din Letonia ne-au prezentat rezultatele reformelor"

„Consider că a fost o vizită de studiu foarte reușită, deoarece colegii din Letonia ne-au prezentat rezultatele reformei APL, inclusiv ale organizării administrativ-teritoriale care au avut loc în 2008. Am constat că ei au început cu amalgamarea voluntară, ceea ce înseamnă că localitățile singure stabileau cu cine să se unească pentru a fi un număr mai mare de populație în unitățile administrativ-teritoriale. Această reformă a fost efectuată mai mult din punct de vedere economic, pentru a concentra mai multe resurse, iar pentru aceasta au fost alocate foarte multe fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii. La un moment dat s-a implicat și politicul și a introdus obligativitatea de amalgamare, sau de unire a mai multor foste unități administrativ-teritoriale sau localități. Cele care s-au unit voluntar în prima etapă erau mai mici, cele care au fost obligate să se unească includeau un teritoriu destul de mare. Pentru aceste reforme se alocă resurse financiare considerabile până în prezent. Fără aceste resurse este imposibil de realizat asemenea reforme. Nivelul II de administrație publică lipsește, iar multe unități administrativ-teritoriale de nivelul I includ un număr impunător de localități, distanța de la centru până la cea mai îndepărtată localitate fiind de 30-40 km, poate chiar și mai mult. Funcționarii, mai ales cei de la centru, erau mulțumiți de rezultatele reformelor, deoarece pot fi implementate diverse proiecte. Discutând cu populația, într-un cadru mai puțin oficial, ne spuneau că așa s-au îndepărtat serviciile de cetățeni, chiar dacă au introdus sisteme electronice de depunere online a cererilor și alte servicii totuși, pentru a se deplasa în centru este nevoie de mult timp și dacă nu reușesc să soluționeze problema nici nu au unde înnopta. Concluzia ar fi că dacă din punct de vedere economic acest gen de reformă este binevenit, din punct de vedere al confortului și al serviciilor accesibile cetățenilor reforma respectivă este discutabilă. Aceste momente urmează a fi luate în considerare și dacă RM va purcede la implementarea acestora, elementul cheie ar trebui să fie resursele, infrastructura dezvoltată și crearea unui asemenea sistem încât cetățeanul nici să nu simtă reforma."

Primarul de Petreni, Drochia Valeriu Tizu: „La noi nu este dusă până la bun sfârșit descentralizarea"

„Am fost pentru a treia oară în Letonia și de fiecare dată văd cum țara se dezvoltă. Acum am vizitat mai multe primării și am văzut cum au fost concentrate acestea în jurul unei foste primării mai mari, sau a unui orășel din care astăzi fac parte câte 9-10 primării mai mici. Acest lucru nu înseamnă că experiența lor este bună și pentru Republica Moldova. În primul rând la noi nu este dusă până la capăt descentralizarea, avem probleme cu infrastructura, de aceea orice altă experiență bună din altă țară nu poate fi aplicată în proporție de 100% la noi."

Primarul de Sârma, Leova Silvia Căpățână: „În Letonia se simte umărul de susținere al Europei"

„Am văzut lucruri frumoase care nu știu dacă se vor realiza vreodată în Republica Moldova. Administrarea, felul în care activează m-au impresionat. Am avut posibilitatea să locuiesc în Riga și am rămas plăcut surprinsă de felul în care au reușit să păstreze arhitectura, să promoveze turismul și astfel aduc venituri consistente la bugetele locale. Sunt niște lucruri deloc complicate din care au făcut niște bijuterii și credeți-mă că și noi am avea ce să le arătăm turiștilor. În ceea ce privește descentralizarea și letonii mai au de lucru totuși, acolo deja se simte umărul de susținere al Europei."

Primarul localității Vișniovca, raionul Cantemir Olga Pac: „Cea mai mare bogăție a unei localități sunt oamenii și identitatea culturală"

„Am avut un dialog constructiv referitor la plusurile și minusurile acestei reforme implementate în Letonia, pentru a înțelege dacă trebuie sau nu adaptate la condițiile noastre. Totodată, îmi doresc ca localitatea Vișniovca să se înfrățească cu o localitate din Letonia pentru a putea împreună să implementăm unele proiecte. APL din Letonia au posibilități mai mari de a atrage fonduri europene, dar au și ei problemele lor locale. Nu știu cât de bună este comasarea mai multor localități, fiindcă fiecare localitate are specificul și tradițiile sale. Părerea mea este că fiecare sat trebuie să-și păstreze tezaurul local, identitatea. Pentru primăriile foarte mici reforma ar fi o soluție, dar pentru cele care s-au dezvoltat, au potențial și rezultate ar fi mai greu pentru că ar trebui să ajute și alte localități care rămân în urmă la capitolul dezvoltare. Eu cred că cea mai mare bogăție a fiecărei localități sunt oamenii și identitatea locală, mai ales cea culturală. Localitățile noastre și-ar putea pierde identitatea culturală în cazul unei reforme nechibzuite."

Primarul de Ecaterinovca, Cimișlia Efim Strogoteanu:

„Părerea mea este că noi trebuie să implementăm reforma administrativ-teritorială, dar să nu luăm modelul din Letonia, ci să inventăm un model al nostru, pe care să-l discutăm pe larg cu cetățenii, ținând cont de specificul nostru. Trebuie să avem administrații puternice care să aducă proiecte mari și să aducă sfera socială cât mai aproape de cetățeni. Primăriile trebuie să aibă venituri pentru a se putea întreține, nu să umble cu mâna întinsă și să se dea câte o fărâmă după criterii politice. Avem nevoie de primării puternice, cu specialiști buni și de a fi cât mai puțin dependenți de centru. Pentru aceasta trebuie să avem venituri proprii, descentralizare și să fie adoptată Legea cu privire la finanțele publice locale. Nouă ne trebuie puțină libertate, nu să ne țină în mănuși cu ghimpi de metal ca să nu ne putem dezvolta."

Departamentul de Comunicare al CALM