Prima pagină   |  SERVICIUL PRESĂ   |  Comunicate | Unele principii ale descentralizării din UTA Găgăuzia pot fi un exemplu pentru restul teritoriului RM

vezi mai mult

Primarul comunei Ruseștii Noi, Ialoveni Pavel Codreanu: „Consătenii mei au văzut că UE a investit mult și bine în localitățile din România"
13.08.2018     
 
Expertul Viorel Gârbu: „În Republica Moldova nu s-a reușit să se ajungă la o descentralizare financiară reală!"
13.08.2018     
 
Primarul de Temeleuți, Călărași, Zinaida Țurcan: „Ceva se întâmplă cu societatea noastră"
13.08.2018     
 
„La înălțime cu CALM" descoperim oamenii care schimbă comunitățile locale
13.08.2018     
 
Alexei Busuioc, primar de Capaclia: „Descentralizarea este soluția ce ar salva satele noastre de la pieire"
09.08.2018      Foto: www.europalibera.org   
 

Unele principii ale descentralizării din UTA Găgăuzia pot fi un exemplu pentru restul teritoriului RM

      
07.05.2018     www.publika.md

Autonomia găgăuză a devenit un aspirator de proiecte europene. Numai în ultimii doi ani în regiune au fost investite, în cadrul unui singur proiect, peste 4 milioane de euro. Programul de susținere a agriculturii și dezvoltării rurale din UTA Găgăuzia și raionul Taraclia și-a propus să intensifice colaborarea între autoritățile centrale și cele locale, precum și între organizațiile locale, în scopul stimulării dezvoltării socio-economice a regiunii. Dincolo de această finanțare, autoritățile regionale au beneficiat de susținere și din partea altor parteneri de dezvoltare. Despre interesul pentru această regiune, pe fundalul realităților din autonomie s-a discutat în cadrul emisiunii Publika Report. Invitați în studio au fost Alexandru Morcov, expert în cadrul Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) și Roman Mihăeș, comentator politic. 

În 2018, în cadrul aceluiași program de susținere a autonomiei găgăuze și a Taracliei vor fi investite aproape 3 milioane de euro. În jur de 6,5 milioane de euro oferite de UE au fost implementate de PNUD pentru renovarea și dezvoltarea infrastructurii în localitățile din Găgăuzia și raionul Taraclia.

Potrivit expertului Alexandru Morcov, programul a fost unul foarte bun, deoarece a avut nu doar componente soft, dar și hard. Acest lucru este confirmat și de primarii din regiune, iar investițiile în obiectele de infrastructură sau altele sunt necesare în aceste localități. Potrivit expertului CALM, partea bună a acestui program este că absolut în toate localitățile din UTA Găgăuzia și raionul Taraclia a ajuns câte un proiect. „În prima etapă s-a propus să se investească câte cinci mii de euro pentru fiecare APL, iar primăria a ales singură cum ar putea să îmbunătățească calitățile sale instituționale. Unele primării au făcut o sală de ședințe, altele au procurat niște calculatoare. La prima vedere, 5 mii de euro pare o sumă destul de modestă pentru o autoritate publică locală, dar APL au fost mulțumite, deoarece au reușit să-și îmbunătățească unele condiții de activitate."

Alexandru Morcov a specificat faptul că proiectul avea ca obiectiv și fortificarea APL, crearea unei platforme de comunicare, atât la nivel regional, cât și la nivel de regiune-centru. Expertul susține că aceste obiective au fost puse în practică, impulsionând și cooperarea dintre mai multe localități. „Sunt exemple foarte bune de creare a unor întreprinderi municipale, intercomunitare, cum ar fi cele de colectare a deșeurilor. Un neajuns al acestui program, relatat de APL a fost lipsa implicării, la toate etapele, a reprezentanților APL, ceea ce a generat unele mici probleme în implementarea acestor proiecte. La modul general însă, este un exemplu foarte bun, cu atât mai mult că în UTA Găgăuzia a fost creat la nivel de regiune un fond care acoperă contribuția localităților în diverse proiecte."

 Congresul Autorităților Publice Locale din Moldova a înaintat de nenumărate ori această propunere, deoarece este un exemplu bun de a fi implementat și pe restul teritoriului RM, de a identifica la nivel de raioane sau regiuni posibilitatea creării unui fond care ar acoperi contribuția localităților.

Dacă vorbim prin prisma acestui aspect, CALM este de părere că UTA Găgăuzia este un exemplu pentru restul țării, iar APC împreună cu APL ar trebui să stea la o masă de discuții și să identifice o soluție.

Potrivit lui Roman Mihăieș, Chișinăul ajută Găgăuzia să se dezvolte, inclusiv prin accesul la fondurile europene. „Din bugetul național, în ultimii cinci ani, regiunea a încasat 1,7 miliarde de lei, ceea ce constituie de circa 6 ori mai mult decât suma care ajunge din regiune în bugetul central. Din acest punct de vedere UTA Găgăuzia este privilegiată, în raport cu celelalte unități teritorial-administrative." Comentatorul politic consideră că reforma teritorial-administrativă a RM se impune prin crearea unor regiuni de dezvoltare, în acest sens, regiunea găgăuză fiind una clasică, autonomă de dezvoltare. „Pe modelul regiunilor autonome este construită Europa astăzi, acesta fiind un exemplu viabil. Raioanele de tip sovietic din RM au fost lichidate în 2000, au fost create județele, iar comuniștii au revenit la raioanele care nu au putere economică. Ar fi bine să grupăm aceste raioane, ca ele să poată crea un buget local. Potrivit UE, o regiune ar trebui să aibă circa 300 mii de locuitori, pentru a genera un buget și o autoadministrare eficientă, pentru a avea bani pentru dezvoltare, pentru întreținerea rețelelor, etc. Din acest punct de vedere, RM ar trebui să aibă între 5 și 9 regiuni. Cu cât mai mare este regiunea, cu atât mai mare este și potențialul său financiar și administrativ."

Alexandru Morcov a amintit că UTA Găgăuzia se bucură de autonomie mult mai mare decât restul raioanelor din RM, mărimea impozitelor și taxelor care rămân la nivel de regiune este alta, acesta fiind practic același model ca și atunci când erau județele.

Expertul CALM consideră că atât la nivel de regiuni de dezvoltare, cât și la nivel de unități administrativ-teritoriale, reforma administrativ-teritorială trebuie privită mult mai complex. „Mai întâi trebuie să definitivăm procesul de descentralizare financiară, deoarece atunci se va vedea capacitatea de gestiune a unei unități administrative. În UTA Găgăuzia, la nivel de regiune au avut o abordare foarte constructivă atunci când au creat acest fond la nivel regional. De exemplu, la nivel național, o soluție ar fi  ca jumătate din Fondul de dezvoltare regională să fie direcționat pentru acoperirea contribuției unităților administrativ-teritoriale în diverse proiecte de investiții."

Alexandru Morcov a adus și exemplul programului transfrontalier între România și Republica Moldova. „Dacă o localitate rurală aplică la un proiect care depășește un milion de euro, contribuția constituie 10-15%, ceea ce înseamnă circa 1,5 milioane lei. Pentru orice comunitate locală această sumă este greu de acoperit și povara nu poate fi pusă doar pe cetățenii din comunitate, iar găgăuzii au această acoperire din fondul regional, ceea ce le permite să atragă mult mai multe investiții decât APL din restul țării.

O altă soluție ar fi descentralizarea și mărirea autonomiei restului regiunilor din RM."

Totodată, expertul CALM a menționat că UTA Găgăuzia a obținut 31 de milioane din Fondul Rutier și 26 de milioane din Fondul de dezvoltare regională pentru îmbunătățirea drumurilor. „Acest element putem să-l aducem ca un exemplu foarte bun de descentralizare financiară a unor fonduri rutiere. Această realizare pentru tot teritoriul RM s-a obținut la insistența CALM, în urma unui dialog constructiv cu Guvernul. Autoritățile care răspund de Fondul Rutier spun că aceste fonduri au fost absorbite în proporție de peste 96%, asta în condițiile în care mulți considerau că la nivel local nu vor fi capacități pentru a le absorbi. Observăm și o mobilizare a cetățenilor în acest sens, contribuit și ei cu bani și implicându-se în repararea unor drumuri din localități. Dacă vom avea această abordare și în cazul celorlalte fonduri, va fi și un efect mult mai mare, iar oamenii vor resimți mai repede schimbările în bine."

Departamentul de Comunicare al CALM