Prima pagină   |  SERVICIUL PRESĂ   |  Comunicate | Natalia Petrea și Nicolae Tudoreanu: Unele elemente ale descentralizării ne-au demonstrat că acest proces trebuie să continue, doar așa putem avea autonomie și dezvoltare

vezi mai mult

Angela Ursachi, primar de Mateuți, Rezina: „În satul nostru se atestă o creștere a natalității"
18.12.2018     
 
„LA ÎNĂLȚIME CU CALM" DESPRE REFORME, EXPERIENȚA ESTONIEI ȘI OBIECTIVELE REȚELEI PERCEPTORILOR FISCALI LOCALI!
18.12.2018     
 
Ion Harbuz, primar de Buțeni, Hâncești: „Dragostea de țară m-a determinat să mă întorc acasă"
18.12.2018     
 
Ion Dima, primar de Micleușeni, Strășeni: "Atragerea turiștilor poate aduce venituri în bugetele locale"
17.12.2018     
 
Valentina Bejenaru primarul satului Moara de Piatră, Drochia: "Fiecare proiect realizat este o motivație în plus de a veni la lucru"
17.12.2018     
 

Natalia Petrea și Nicolae Tudoreanu: Unele elemente ale descentralizării ne-au demonstrat că acest proces trebuie să continue, doar așa putem avea autonomie și dezvoltare

      

Natalia Petrea, primar de Costești, Ialoveni și Nicolae Tudoreanu, primar de Feștelița, Ștefan Vodă au fost invitații emisiunii Regionalii de la TV8. Descentralizarea finanțelor publice, dar și aspectele pozitive în activitatea APL au fost subiectele emisiunii.

Mihail Sircheli: În ce măsură localitățile DVS. beneficiază de servicii?

Natalia Petrea: Dezvoltarea serviciilor în localitățile noastre este foarte importantă, deoarece statul trebuie să-i acorde omului ceea ce acestuia îi este necesar. Oamenii beneficiază de gaz, energie electrică, apă și mai puțini se bucură de servicii de canalizare, deoarece în RM acest sistem nu este dezvoltat. Încercăm să realizăm acest lucru printr-un proiect care se desfășoară din 2013 și vreau să cred că vom reuși să-l finalizăm în acest an, cu susținerea Fondului Ecologic. Avem și sarcina de a dezvolta serviciul de salubrizare, doar că nu putem face nimic în acest sens la nivel local. Pentru a pune în funcțiune acest sistem este nevoie de un mecanism regional sau chiar național. Deocamdată, suntem nevoiți să acceptăm acest aspect urât al localităților noastre, încercăm să amenajăm gunoiștile, dar acest lucru nu este suficient și din acest punct de vedere oamenii sunt foarte nemulțumiți. Sperăm să fie pusă în aplicare strategia națională privind managementul deșeurilor, care a fost aprobată la nivel de Guvern în 2012, doar că tot atunci s-a și oprit implementarea acesteia. Este foarte important să ne coagulăm eforturile ca să găsim soluțiile pentru acumularea, selectarea și prelucrarea deșeurilor, așa cum am văzut că se întâmplă acest lucru în țările europene. Potrivit unui studiu de fezabilitate, urma ca la Costești să fie o stație de transfer doar că, din păcate, la sfârșitul anului 2017 acesta a fost stopat. Vreau să cred că această problemă nu rămâne fără atenția Guvernului, acest serviciu fiind primordial pentru sănătatea noastră, pentru mediu, dar și pentru aspectul localităților noastre.

Nicolae Tudoreanu: Strategia de dezvoltare a deșeurilor este elaborată la nivel central de către ministerul Mediului și acolo sunt prevăzute diverse reguli pe care APL sunt obligate să le respecte. E vorba de crearea de poligoane în care vor fi depozitate aceste deșeuri, despre regionalizarea acestor tipuri de servicii. APL nu pot instituționaliza acest serviciu deoarece, conform strategiei naționale, el trebuie regionalizat. Sarcina pentru a porni acest car din loc revine APC, pentru că aceasta este o problemă națională.

Mihail Sircheli: Să vorbim despre aspectele pozitive din activitatea DVS. În Feștelița, de ex., ați reușit să majorați taxa impozitului pe imobil, respectând legislația actuală. Cum a fost posibil acest lucru?

Nicolae Tudoreanu: Mai întâi aș vrea să vorbim despre cum au evoluat lucrurile în administrația publică locală. După ce s-a modificat legislația națională privind finanțele publice locale, veniturile proprii ar trebui să crească. Blocul de probleme prevăzut în strategia de descentralizare financiară, legat de consolidarea bazei fiscale proprii, rămâne dezlegat la etapa actuală, pentru că veniturile proprii sunt cele din proprietate: impozitul funciar, impozitul pe bunurile imobiliare și taxele locale. Chiar dacă avem o listă de impozite locale în titlul 7 al Codului Fiscal, doar câteva dintre ele se implementează la nivel rural și sunt sigur că nu toate se implementează la nivel urban. Ponderea veniturilor proprii este una destul de mică în raport cu transferurile primite de la nivel central. Prin veniturile proprii se înțelege că trebuie să executăm competențele proprii. Dacă vorbim de competențele proprii atunci e vorba de o listă foarte mare și dacă o comparăm cu posibilitățile financiare, atunci majoritatea acestora nici nu se regăsesc în bugetarea anuală. Avem doar cheltuieli administrative legate de amenajarea teritoriului, cultură și cam atât. Sunt la al patrulea mandat și dacă aș face o comparație cu anul 2004, atunci când am venit la primărie nu erau bani nici pentru a procura un stilou sau un computer, astăzi însă primăriile noastre arată altfel. Avem sedii de primării foarte moderne, nu cred că cineva nu are fax, iar dacă sistemul trezorerial lucrează de la distanță, înseamnă că toate primăriile au calculatoare, au internet și sunt conectate la rețeaua trezoreriei centrale.Cât privește întrebarea DVS., pot să vă spun că până în 2017 autoritatea locală de unde vin colecta de la o mie de case doar 12 mii de lei impozit pe bunurile imobiliare. 12 mii lei înseamnă 3 salarii pentru perceptorul fiscal. Rezultă că costurile de administrare ale acestui impozit sunt mult mai mari: avize de plată, calcule, registre, salariul perceptorului fiscal. Un ministru de Finanțe spunea că la nivel național s-ar colecta cam 200 milioane din impozitul pe bunurile imobiliare și considera că ar fi bine ca acestea să fie compensate cu transferuri, pentru că efortul este mult mai mare decât banii care vin în buget. În Legea privind punerea în aplicare a titlului 6  am găsit o modalitate care oferă dreptul APL să facă o inventariere prin care să constate noi costuri de impozitare și astfel, anul 2017 a adus o majorare cam de 10 ori. De la 12 mii colectăm acum circa 120 de mii de lei anual în bugetul local din acest impozit.

Totodată, de când a fost elaborat Codul Fiscal, titlul 6 (din 1999 și până astăzi), unde sunt prevăzute cotele de impozitare a bunurilor imobiliare, modificări nu au mai fost operate. În același timp nu trebuie să uităm că prețurile la bunurile imobiliare din 1999 până în prezent au tot crescut. Avem o restanță legată de consolidarea bazei fiscale proprii de indexare a veniturilor proprii, pentru că și aici trebuie să procedăm exact așa cum se indexează pensiile, salariile în medicină, adică trebuie indexate și impozitele pe proprietate, aduse la valoarea actuală. Trebuie să înțelegem că cei 10 lei colectați în 1999 nu mai sunt echivalenți cu 10 lei colectați astăzi. Este nevoie de mecanisme care să permită APL acest lucru, pentru că la acest subiect, de multe ori se face populism politic, mai ales în procesele electorale. Oamenii însă trebuie să înțeleagă că leul din 1999 raportat la leul din 2018 nu mai este același.

Mihail Sircheli: Cât de real este să colectezi impozite la nivel de localitate?

Natalia Petrea: Nicolae Tudoreanu este expert în finanțe și ne bucură faptul că a reușit să găsească posibilități în legislație pentru a mări baza fiscală a localității sale. Spre deosebire de domnul primar, eu sunt la primul mandat și am discutat cu consilierii, imediat cum am aflat de experiența dumnealui. Prima reacție a acestora a fost tot așa cum este și a deputaților – una populistă, chiar dacă suma este una relativ mică. Dacă vorbim despre o taxă de 20 de lei de gospodărie care se plătește acum, modificând coeficientul, cifra ar fi de circa 50-60 de lei, ceea ce este o sumă suportabilă pentru majoritatea consătenilor. Urmează să discutăm și să convingem atât consilierii, dar și oamenii, pentru că orice taxă, cel puțin la început, nu este salutată. De exemplu, taxa de salubrizare a fost recent inclusă și constituie 3 lei care se achită lunar de persoană. A fost foarte complicat la început să se accepte acest lucru. Pe de altă parte, toată lumea vrea să fie frumos, curat, iluminat, ș.a.m.d. Experiența Feșteliței de recalculare a impozitului imobiliar este foarte utilă în zilele noastre, când acumularea resurselor proprii este una complicată.

Nicolae Tudoreanu: Noi nu am făcut o evaluare a proprietății, ci doar am constatat noi costuri și le-am comparat cu cele făcute de Oficiile teritoriale cadastrale la proprietățile care au fost vândute, moștenite sau primite prin donație. Sunt clădiri care au fost evaluate de Oficiile teritoriale cadastrale atunci când s-au făcut tranzacții cu ele, am aplicat o valoare medie a acestora, am explicat clar că avem nevoie de străzi iluminate, de drumuri reparate, ș.a.m.d.  și am reușit, inclusiv pentru că avem un consens politic în Consiliul local.

Mihail Sircheli: Mulți oameni din Costești activează în capitală, iar localitatea DVS. are de pierdut în acest caz, pentru că impozitul pe venit reținut din salariu nu ajunge în bugetul din Costești...

Natalia Petrea: Noi, primarii, ne întâlnim foarte des în cadrul Congresului Autorităților Locale (CALM), care este un organ ce unește toate APL-urile și foarte frecvent discutăm despre nevoia de continuare a descentralizării. Noi avem exemplul descentralizării Fondului Rutier și nici un primar nu va spune că nu este unul bun, pentru că aceste resurse ajung în fiecare primărie. Cetățeanul vrea servicii acolo unde locuiește, de aceea continuăm să discutăm cu Guvernul pentru a găsi și alte posibilități de descentralizare, altfel nu prea putem să avem dezvoltare. Este o nevoie imperioasă de a crește veniturile primăriilor, pentru a putea avea autonomie și dezvoltare.

Nicolae Tudoreanu: CALM a venit cu un șir de propuneri la politica bugetar-fiscală a anului curent, în care s-a regăsit și propunerea privind plata impozitului pe venitul reținut din salariu la locul de reședință și nu la locul de muncă. Am văzut că în Letonia această experiență este una foarte bună. Concentrarea activităților economice în orașe și raioane duce la migrarea forței de muncă în aceste localități. De exemplu, în satul vecin s-a deschis o fabrică unde s-au angajat vreo 35 de consăteni și impozitul pe venit al acestora va rămâne la primăria de acolo, chiar dacă cetățeanul are nevoie de servicii acolo unde trăiește. O altă propunere a CALM este defalcarea impozitelor pe venit.  Sperăm ca anul acesta ministerul Finanțelor să țină cont de propunerile CALM pentru că descentralizarea reală a finanțelor publice locale va schimba la față satele Republicii Moldova.

Departamentul de Comunicare al CALM