Prima pagină   |  SERVICIUL PRESĂ   |  Comunicate | Dialogul instituționalizat și colaborarea reală intre Guvern si APL sunt cheia succesului în domeniul descentralizarii și dezvoltării locale !

vezi mai mult

CALM bate alarma în privința notificărilor neîntemeiate ale organelor de control administrativ ce afectează activitatea APL și a serviciilor publice de alimentare cu apă
17.07.2018     
 
DESCENTRALIZAREA REALĂ ÎN DOMENIUL POLITICII DE CADRE ȘI SALARIZARE - SOLUȚIE PROPUSĂ DE CALM PENTRU A OPRI EXODUL SPECIALIȘTILOR DIN APL!
17.07.2018      Foto: cancelaria.gov.md   
 
Câte un proiect implementat în fiecare oraș din Republica Moldova – inițiativa CALM la Consiliul Director al Asociației Orașelor din România
17.07.2018     
 
Comitetul Director al Inițiativei Primarii pentru Creștere Economică s-a întrunit într-o nouă ședință
12.07.2018     
 
Primarul de Palanca, Ștefan Vodă, vicepreședinte al CALM Larisa Voloh: „În cadrul CALM ne preocupă și creșterea capacităților femeilor"
10.07.2018     
 

Dialogul instituționalizat și colaborarea reală intre Guvern si APL sunt cheia succesului în domeniul descentralizarii și dezvoltării locale !

      
28.02.2018    

În cadrul unei ședințe de lucru între CALM și cabinetul de miniștri, în frunte cu premierul Pavel Filip s-a convenit identifiarea în termene scurte a unui format instituționalizat de dialog, care să asigure o comunicare reală, efectivă și permanentă între Guvern și APL, în vederea soluționării problemelor cu care se confruntă APL. Acesta a fost subiectul emisiunii Ora primarului de la 10 TV, invitații căreia au fost primarul municipiului Strășeni Valentina Casian și expertul CALM Viorel Rusu.

Ce presupune acest dialog și de ce este atât de necesar?

Viorel Rusu: Prevederile constituționale și recomandările Consiliului Europei stipulează expres  necesitatea unui dialog între APC și APL. Pentru a avea un dialog trebuie să participe două părți și între acestea să existe o paritate. Dacă partea centrală vine cu expertiză, iar APL nu are expertiză sau vine doar nu un reprezentant, atunci nu mai există echitate și acesta nu se mai numește dialog, ci doar promovarea unor idei de la nivel centralÎntre APC și APL trebuie să existe colaborare, deoarece doar așa pot fi soluționate problemele în mod sistemic, se perfecționează sistemul de administrare și se îmbunătățesc  serviciile acordate cetățenilor.

Valentina Casian: Unii membri ai Guvernului spuneau în cadrul acelei ședințe că anul trecut au avut circa 70 de ieșiri în teritoriu și întâlniri cu peste 2000 de cetățeni. În acest context, ne întrebau de ce spunem că nu a existat acest dialog despre care tot vorbim? Solicitarea CALM-ului însă este de a avea un dialog instituționalizat, conform tuturor prevederilor CoE.

Credeți că reluarea acestui dialog a fost determinat de discursul critic al președintelui CALM Tatiana Badan, ținut la 1 februarie, de Ziua autonomiei locale și a lucrătorului din APL, mai ales că acel discurs a fost susținut de majoritatea primarilor prezenți în sală?

Viorel Rusu: Nu știm cine sau ce anume a convins să fie reluat dialogul. Cât privește discursul Tatianei Badan, cred că a fost unul realist, care a elucidat situația reală din Republica Moldova. Nu trebuie să ne ascundem după deget, dar trebuie să constatăm realitatea și să întreprindem măsurile respective pentru a schimba în bine lucrurile. Posibil că acest discurs a servit drept imbold, posibil că a fost și influența actelor care sunt aprobate de CoE, e greu de spus. Salutabil este faptul că a început acest proces, sperăm că va continua și va da rezultate.  Dacă nu este o abordare sistemică, atunci omiți foarte multe lucruri importante și au de suferit, în ultimă instanță, cetățenii.

Dna Valentina Casian, ați vorbit la ședința prezidată de premier despre presiunile asupra primarilor și despre controlul excesiv. Spuneați că ați câștigat trei din patru procese de judecată.

Valentina Casian: Este vorba de revizuirea și reducerea controlului administrativ, dar și a temeiurilor atragerii la răspundere penală administrativă, atât a aleșilor locali, cât și a funcționarilor. În municipiul Strășeni, în marea majoritate a cazurilor, Oficiul Teritorial spune că primarii nu se conformează. Până în 2015, o decizie privind atribuirea lotului de teren de pe lângă casă se considera legală. Din 2015, specialistul din cadrul Oficiului Teritorial consideră că această decizie adoptată este ilegală. Am înaintat un demers să ni se explice nouă, APL, de ce până acum erau într-un fel interpretate prevederile legale în adoptarea unei decizii, începând cu 2015 deja sunt interpretate altfel. Pentru că a venit un alt specialist la Oficiul Teritorial nu înseamnă că trebuie să interpretăm cadrul legal în mod diferit. Nu am primit niciun răspuns, doar o pagină întreagă cu prevederi legale pe care noi trebuie să le respectăm la nivel local. 90% dintre cererile care sunt înaintate în instanța de judecată sunt cu implicarea cetățenilor simpli. În loc să simplificăm această procedură de soluționare a problemelor cetățenilor la nivel local, noi le complicăm, deoarece cetățeanul trebuie să meargă la una sau la multe ședințe de judecată și să aștepte un an sau chiar mai mult până se adoptă o decizie definitivă. O altă problemă pe care nu o putem înțelege este de ce primarul nu poate acorda premii, dacă consiliul local a delegat printru-un regulament, prin dispoziție, în competența primarului acest drept? Această dispoziție este considerată legală, regulamentul este în vigoare, dar dispozițiile primarului, în strictă conformitate cu acest regulament, deja se consideră ilegale. Controalele nu trebuie să pună sub presiune un primar, dar trebuie să identifice modalitatea de evitare a greșelilor, pentru că nu greșește doar cel care nu face nimic.

Cum credeți, este vorba de o problemă sistemică sau de o rea - intenție?

Viorel Rusu: Reieșind din toate solicitările și plângerile care vin din partea primarilor la CALM înțelegem că este o problem sistemică și nu se înțelege ce înseamnă control de legalitate. Controalele ar trebuie să se efectueze  în privința corespunderii prevederilor legale.  Cu regret, constatăm că numeroase  controale de legalitate se transormă într-un control de oportunitate. Aceste organe de control care într-adevăr trebuie să verifice dacă suntem toți în limitele cadrului legal, de fapt se implică în activitatea autorităților executive sau autorităților APL.Cadrul legal presupune principiul proporționalității dintre amploarea intervenției și interesele care sunt ocrotite. Chestiuni formaliste sau de alt gen crează mari probleme. Oficiile Teritoriale trebuie să aibă o practică unificată, deoarece unii notifică, alții nu. La nivel de APL avem două probleme sistemice. Avem povara controalelor și consecințele urmăririi penale sau de alt gen și avem povara administrativă a raportărilor. APC au încercat să rezolve această povară administrativă cu businessul, dar cu APL lucrurile au rămas ca și în perioada sovietică. Toate aceste deplasări în judecată, raportări, dări de seamă, explicații sunt o povară foarte mare pentru APL, care au un număr limitat de personal și, în ultimă instanță,  au de suferit cetățenii. În loc să-și îndeplinească obligațiile pe care le are, primarul trebuie să fie la cheremul unui funcționar de la nivel central.

Valentina Casian: Dacă vorbim de controlul administrativ,  pot să mai aduc un exemplu. Oficiul Teritorial înaintează un demers Ministerului Finanțelor, avem control de la inspecția financiară, după vine constrolul de la CNA. Se formează acest lanț și suntem permanent sub presiunea acestor controale și în aceste condiții este imposibil să activezi. Când să administrăm dacă zilnic avem ședințe în instanța de judecată? Un primar trebuie să fie și specialist pentru reglementarea regimului funciar, și jurist, și contabil, și architect, pentru că atunci când semnezi un document trebuie să verifici cât este de corect. Avem un flux enorm de cadre, în toate primăriile avem foarte multe funcții vacante. Atunci când încercăm la nivel local să motivăm acești specialiști prin acordarea unui premiu, primarii sunt atrași în procese de judecată și sunt nevoiți să întoarcă aceste resurse financiare. Dar cum vor reuși noi să angajăm specialiști buni, care să aibă o responsabilitate enormă și un salariu de 2600 lei? În primăria municipiului Strășeni al doilea an consecutiv anunțăm concurs pentru angajarea unui jurist, contabil șef, economist ș.a., dar nimeni nu se grăbește să vină. În asemenea condiții primarul este nevoit să contracteze pe cineva pentru prestarea unor asemenea servicii, sau să-și asume el această responsabilitate, pentru că are un angajament în fața cetățenilor și el trebuie să se ridice la nivelul încrederii pe care aceștia i-au acordat-o în ziua alegerilor. Noi nu putem să ne așezăm în fotoliu și să așteptăm ca să treacă acești patru ani. Noi trebuie să conștientizăm că am fost aleși pentru a soluționa problemele cdetățenilor.  Pe de altă parte, nu putem să nu constatăm și ceea ce se întâmplă la nivel central, mă refer la competența unor reprezentanți din Parlament. Sunt foarte mulți oameni comepetenți, cu abilități, care vor să ne asculte și să ne ajute, dar sunt și dintre cei care vin în Parlament și tocmai acolo trebuie să lucreze asupra perfecționării lor. Noi, cetățenii, trebuie să avem demnitate și să cerem socoteala celor de la nivel central, pentru că ei sunt salarizați pe bani publici. Dacă face o greșeală  primarul, suferă doar cei de la nivel local, dar dacă se face o greșeală la nivel central, deja este o crima (asta spunea Mihai Eminescu), pentru că are de suferit o țară întreagăDe aceea trebuie să conștientizăm că depinde noi pe cine alegem să ne reprezinte în Parlament și la conducerea țării.

CALM a bătut alarma în repetate rânduri privind salarizarea mică a angajaților din APL. Cum au reacționat cei de la nivel central?

Viorel Rusu: Impresia mea personală este că încă nu se înțelege amploarea problemei, deoarece ni s-a reproșat că dacă ne spune cineva unde să găsim bani, atunci se vor majora salariile. Vorbind popular, am solicitat ca APL să li se dea  undița și ei vor găsi unde să prindă pește. Noi am încercat să explicăm că nu putem vorbi de autonomie locală, care este autonomie decizională, financiară și mai ales organizatorică și să-i rupi un element – salarizarea. Am propus ca standardele minime care sunt să rămână în Lege și reieșind din sursele pe care le au, APL să poată să majoreze salariile, să poată oferi prime celor care merită, ș.a. Dacă facem acest lucru vom avea o competiție între funcționarii locali și cei centrali. Dacă sunt create condiții pentru această competiție, am putea aduce specialiști buni în APLÎn situația actuală avem și o încălcare a autonomiei locale, în aspectul autonomiei organizatorice.  Noi legăm de mâini și de picioare APL și spunem că nu își pot îndeplini atribuțiile. Remunerarea și sistemul de salarizare este un element al descentralizării și noi trebuie să-l ducem la bun sfârșit. S-a spus că trebuie să fie un regim unificat, suntem de accord, doar că unificarea trebuie să fie din punct de vedere al standardelor, dar nu la nivelul indicațiilor în ce privește suma pe care trebuie să o primească cei din APL. Acum se lucrează la reforma sistemului de salarizare în sectorul bugetar și noi, CALM, am trimis un aviz în acest sens. Potrivit unor studii, statele care se bazează pe un anumit nivel de autonomie au șanse mai mari să prospere, deoarece există competiție, iar cele care sunt rigide din acest punct de vedere nu au cum să  se dezvolte.

Departamentul de Comunicare al CALM