Prima pagină   |  SERVICIUL PRESĂ   |  Comunicate | Autoritatea locală în acest moment este mai degrabă în regim de supraviețuire, decât în regim de dezvoltare

vezi mai mult

Colaborarea dintre CALM și ACoR dă roade pe care cetățenii le așteaptă
22.05.2018     
 
Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a avut o întrevedere cu CALM
21.05.2018     
 
Gheorghe Ojog, primar de Corjova, Criuleni: „Autoritățile locale sunt cele mai importante în statul Republica Moldova"
20.05.2018     
 
Gheorghe Răileanu, primarul orașului Cimișlia: „România are tradiții de administrare pe care noi nu le avem"
20.05.2018     
 
Mariana Gâju, primarul Comunei Cumpăna, județul Constanța, prim-vicepreședintele ACoR: „Solicităm ca legislația din România și Republica Moldova să fie aceeași în domeniul APL"
20.05.2018     
 

Autoritatea locală în acest moment este mai degrabă în regim de supraviețuire, decât în regim de dezvoltare

      
05.02.2018     www.trm.md

Emisiunea radio

La 1 februarie, de Ziua Administrației Publice Locale, în cadrul emisiunii Spațiul Public de la postul public de radio s-a discutat despre activitatea primăriilor și a consiliilor locale, despre eficiența APL, despre capacitatea acestora de a dezvolta și a întreține serviciile necesare cetățenilor, despre pregătirea managerială a angajaților din primării, dar și despre realizarea în RM a unui principiu indispensabil unei guvernări democratice – asigurarea descentralizării și autonomiei la nivel local. Invitați în studio au fost Tatiana Șaptefrați, conferențiar universitar la Academia de Administrare Publică, Igor Munteanu, director al IDIS Viitorul, Viorel Furdui, directror executiv al CALM, Ion Dolganiuc, primar de Colibaș, raionul Cahul și Larisa Voloh, primarul satului Palanca, Ștefan Vodă.

Viorel Furdui crede că este o legătură foarte strânsă între ce vor să realizeze oamenii la nivel local, posibilitățile pe care le oferă sistemul de administrație publică și modul în care a fost implementat acest principiu al autonomiei locale. „Cu toate acestea, în comunitățile noastre se întâmlă multe lucruri frumoase, în ceea ce privește dezvoltarea, reparația drumurilor, construcția apeductelor,  canalizare, a altor servicii. Aceste lucruri se datorează în mare parte nu atât schimbărilor de sistem, cât dedicației majore a celor care au venit în APL.  Doar ei știu ce efort depun pentru a obține aceste finanțări, pentru a schimba în bine viața cetățenilor din comunitățile locale și pentru a-i determina să nu plece. În 2016 a fost obținută descentralizarea dreptului de a schimba destinația terenurilor, au fost efectuate niște schimbări în politica bugetar-fiscală, a fost decisă descentralizarea parțială a Fondului rutier, obiectiv implementat în 2017. Începând cu 2017, pentru prima dată în istoria RM, practic fiecare sat, oraș a început să primească niște bani pentru drumuri. Până acum, în 26 de ani de independență, APL având competența și răspunderea pentru drumuri nu aveau niciun bănuț pentru a le întreține. Toți banii erau concentrați undeva la centru și practic nu erau distribuiți conform unor critrerii obiective. În același timp, domeniul APL este marcat și de niște elemente negative care s-au întâmplat în 2017. Există multiple presiuni asupra APL, în rezultatul cărora observăm sute de cazuri când primarii își schimbă partidul. În multe domenii observăm o lipsă totală de transparență în ceea ce privește reformele care afectează APL.  Observăm scăderea veniturilor proprii ale APL, fapt confirmat de diverse studii. Au apărut fenomene îngrijorătoare cum ar  cererii de azil politic din partea unor primari, greva foamei colecvtivă ș.a.m.d. A dispărut o comunicare eficientă între APC și APL. CALM este un partener natural pentru guvern, lucru prevăzut în Legi, la inițiativa CALM a apărut sărbătoarea profesională a APL. Rezultatele acestui blocaj în dialog le vom resimți pe parcursul anului 2018. La finalul anului 2017 Consiliul Europei a adoptat o Rezoluție privind suspendarea primarului de Chișinău ș.a. În 2018 va veni o nouă delegație și vor apărea noi rapoarte, rezoluții privind starea generală a democrației locale. Ne vom convinge că lucrurile, din păcate, s-au blocat undeva. Trebuie de urgență de făcut o analiză și de revizuit tot ce se întâmplă în domeniul APL, deoarece toate aceste blocaje și regrese împiedică dezvoltarea RM."

Tatiana Șaptefrați a amintit că autonomia locală este un drept al APL, iar descentralizarea este un instrument pentru realizarea acestui drept. Autonomia este o componentă importantă în activitatea APL și în obținerea rezultatelor pe care le așteaptă cetățenii. Descentralizarea trebuie analizată în context: administrativă, teritorială, a serviciilor publice, iar toate acestea ne demonstrează gradul de autonomie locală. Realizarea autonomiei locale este un indicator foarte important în măsurarea proceselor democratice într-o societate. De felul cum se realizează autonomia locală putem judeca despre nivelul de democrație într-un stat.

„De trei ani suntem implicați într-un proiect de cercetare în cadrul Direcției strategice patrimoniu național pentru dezvoltarea societății. Unul din componentele noastre este analiza procesului de descentralizare în RM și problemele cu care se confruntă APL. La cel de-al treilea an de cercetare am ajuns la niște concluzii care au fost prezentate APL și APC, dar și în cadrul diverselor forumuri științifice de la noi, dar și de peste hotare.  Ca rezultat al cercetării s-a constatat că din punct de vedere al organizării administrativ-teritoriale, RM rămâne în continuare un teritoriu foarte fragmentat, cu consecințe negative asupra dezvoltării socio-economice a localităților.  Din sondajele pe care le-am efectuat în cadrul a 24 de APL, am ajuns la concluzia că mai mult de 2/3 dintre acestea nu dispun de potențial economic necesar pentru dezvoltare. De asemenea, la moment, APL duc o lipsă acută de specialiști profesioniști, iar activitatea APL este reglementată de un număr exagerat de Legi care, pe alocuri, se contrapun și nu sunt coerente. Principiul APL este un set de competențe prin intermediul cărora autoritățile publice locale realizează acest principiu. Acest set de competențe este specificat într-un spectru larg de acte normative. Cu toate greutățile pe care le întâmpină în activitate, APL reușesc să facă lucruri foarte frumoase, cu resurse destul de modeste și cu multe impedimente în calea activității lor."

Igor Munteanu consideră că Ziua APL nu este pentru festivism, ci să punem un anumit diagnostic la starea de lucruri din autonomia locală, deoarece lucrurile nu se rezumă niciodată la mecanismele formale, la legislația care există, ci și la practicile care sunt și aplicarea legislației. „Știm cu toții că principalul reproș care se face RM pe agenda de asociere este că aproximarea sau introducerea de regulamente și norme europene nu întotdeauna este însoțită de aplicarea acestora. Dacă ar trebui să vorbim despre autonomia locală, articolul 9 din Carta Europeană spune că autonomia locală trebuie să aibă capacitatea efectivă, competențele depline și resursele necesare pentru ca să-și ducă la îndeplinire funcțiile de bază. Acest lucru înseamnă crearea unei comunități viabile care să răspundă cerințelor și necesităților populației. Fiecare dintre noi ar trebui să se bucure de anumite servicii care ar trebui să fie prestate de autoritățile locale. Aici apare adevărata problemă. Dincolo de partea formală a realităților pe teren, există următorul paradox: primarii sunt a doua instituție după biserică în care populația are încredere. Pe de altă parte, 50% dintre cetățeni consideră că serviciile prestate de către APL nu sunt mulțumitoare. Pe de o parte, oamenii au încredere în primari, pe de altă parte știu că ei nu vor livra în acest moment ceea ce așteaptă oamenii – apă, drumuri, canalizare, alte servicii. APL sunt extrem de dependente de bugetul central. Bugetele locale reprezintă doar 4,7 % din PIB. APL de nivelul I au rămas total descoperite pentru că ele nu pot face față tipului de servicii de care are nevoie populația, nu se pot dezvolta din cauza fragmentării teritoriale, dar și din cauza că competențele lor recunoscute de Lege sunt extrem de largi, iar resursele extrem de mici. Autoritatea locală în acest moment este mai degrabă în regim de supraviețuire, decât în regim de dezvoltare. Atunci când visăm să vedem RM o țară europeană ar trebui să gândim acest lucru nu în termenii costumelor scumpe pe care le îmbracă miniștrii acestui guvern, ci în termeni de autonomie locală, în termeni de servicii care sunt livrate populației, în termeni de potențial de dezvoltare locală. Noi știm foarte bine că diferențele dintre localitățile rurale și anumite orașe se adâncesc.  Aceasta este o problemă gravă în dezvoltarea RM."

Primarul de Colibaș, Ion Dolganiuc este la al treilea mandat și a afirmat că cea mai mare problemă a localității a fost aprovizionarea cu apă potabilă, iar din 2012 satul Colibaș este integral aprovizionat cu apă din surse proprii. „Avem 36 de km de apeduct și 5 turnuri de apă. Am reușit să construim și un parc de odihnă și agrement, să renovăm drumurile locale în măsura posibilităților pe care le-am avut până acum. În fiecare an am accesat bani din proiecte, pe lângă bugetul de bază, aduceam în localitate încă două, trei milioane de lei. Este și meritul colegilor mei de la primărie. Dacă revin la apeduct, vreau să vă spun că am avut cofinanțări de la 8 finanțatori diferiți, inclusiv Banca Mondială. Reușitele mari le-am obținut doar accesând proiecte. Am avut suport financiar și din programul operațional comun România-Republica Moldova – Ucraina. Ne-am străduit să fim receptivi la toate finanțările care au fost anunțate și în mare parte am reușit să accesăm fonduri. Totodată, se atestă o situație alarmantă la capitolul fluctuației cadrelor și a lipsei de specialiști în primării. Mai ales specialiștii buni, pur și simplu pleacă. Motivul de bază este nivelul de salarizare din APL și imposibilitatea celui care are menirea să gestioneze o localitate și un colectiv de a susține profesioniștii din primării. Împreună cu CALM facem încă un apel către conducerea țării de a veni cu o soluție și a remedia situația creată la acest capitol. "

Primarul de Palanca, Larisa Voloh afirmă că în calitate de ales local, nu își dorește să fie manipulată, dar vrea să aibă dreptul la opinie, la critică, în probleme ce țin de dezvoltare locală. „Este adevărat că am obținut dreptul de a schimba destinația terenurilor, dar ni s-a luat posibilitatea de a înregistra bunuri cadastrale, din moment ce a fost anulată constituțional decizia cu privire la delimitarea proprietăților publice. Mă întreb cum vor recupera APL bunurile ratate, în condițiile în care nu pot gestiona bunuri, terenuri agricole sau cu destinație de construcții, care ar putea fi date în arendă sau vândute? La moment, lucrul ce mă deranjează cel mai mult este legat de reorganizarea Trezoreriilor de stat. Mă întreb de ce Trezoreria de stat nu ar putea exercita funcțiile bancare, de ce Ministerul Finanțelor nu face public procentul comisionului și al dobânzii  care îl percepe o bancă privată? De ce comisionul pe care îl percepe o bancă privată nu ar putea merge la întărirea capacităților unei instituții publice, cum este Trezoreria? Cine ar putea impune o bancă privată să-și respecte clienții prin instalarea bancomatelor și terminalelor, așa încât angajații APL să-și poată ridica salariul la timp, fără a parcurge 50 de km până la Ștefan Vodă, unde este bancomatul, așa cum se întâmplă în cazul meu? Nu primesc răspunsuri la asemenea întrebări."

Larisa Voloh a menționat că grație implicării primarilor și a CALM, marcăm această sărbătoare și importanța pe care o are autonomia locală în dezvoltarea unui stat care pretinde a fi unul democratic. „Pe de altă parte, înțeleg că repeziciunea cu care se fac astăzi reformele în stat vin ca o avalanșă asupra primarilor. Pe lângă revendicările pe care le avem noi vis-a-vis de salarii, vis-a-vis de atitudinea pe care o au față de primării, pentru că în jocul care se face acum, mingea va fi plasată în poarta primăriilor, avem și revendicări pur organizatorice, ce țin de desfășurarea bună a activității în comunitățile locale. Noi dorim descentralizare, nu centralizare a puterii, eveniment ce are loc acum, când toate resursele financiare și cele umane sunt concentrate spre centru. În sate și regiuni rămân oameni în afara serviciilor. Să ni se dea posibilitatea să găsim mijloace pentru a forma bugetele locale."