Prima pagină   |  SERVICIUL PRESĂ   |  Comunicate | Lipsa abordării de sistem, transparenței, dialogului și a continuității sunt cauzele principale care blochează reformele în domeniul autonomiei locale și descentralizării!

vezi mai mult

PARTENERIATELE DINTRE AUTORITĂȚILE LOCALE din RM ȘI CELE DIN UE SCHIMBĂ PERCEPȚIA EUROSCEPTICILOR!
15.10.2018     
 
Grigore Policinschi: „Dosarele împotriva reprezentanților APL contribuie la stoparea inițiativei locale"
12.10.2018     
 
CALM promovează interesele APL în cadrul instituțiilor Uniunii Europene
12.10.2018     
 
Hans Kohler: „Autoritățile locale sunt fundamentul unui stat"
10.10.2018     
 
LA ÎNĂLȚIME CU CALM DESPRE CUM POT FI LOCALITĂȚILE NOASTRE MAI PUTERNICE!
10.10.2018     
 

Lipsa abordării de sistem, transparenței, dialogului și a continuității sunt cauzele principale care blochează reformele în domeniul autonomiei locale și descentralizării!

      
05.02.2018     www.trm.md

La 1 februarie s-au împlinit 20 de ani de când a intrat în vigoare Carta europeană a autonomiei locale, document ce stabilește o serie de garanții pentru APL. În cadrul emisiunii Butonul roșu de la Moldova 1, Elena Bacalu, deputat PD, Elena Bodnarenco, deputat PCRM, Iurie Țap, deputat PLDM și Viorel Rusu, expert CALM au discutat despre autonomia locală din Republica Moldova

Întrebați dacă putem vorbi despre o fortificare a autonomiei locale pe parcursul acestor ani, Elena Bodnarenco a răspuns: „Dacă vorbim de autonomie locală în alte țări, cu excepția RM, putem confirma că sunt exemple bune, sunt succese, ceea ce, cu regret, nu putem spune despre țara noastră. În 2010, în RM a fost formată organizația non-guvernamentală – Congresul Autorităților Locale din Moldova, la care au aderat, din start, câteva zeci de primării. La moment, membri ai CALM sunt mai mult de 700 din 898 de primării. Această organizație este organul la propunerea căruia a fost stabilit să fie marcată  la 1 februarie Ziua Autonomiei Locale în RM. Cu regret, astăzi se cam uită de descentralizare și suntem martorii unei centralizări excesive a APL de nivelul I și nivelul II. Le mulțumim celor care nu apleacă capul și luptă pentru autonomia locală reală."

Elena Bacalu este de părere în acești 20 de ani, RM a încercat să consolideze autonomia locală, deoarece s-a înțeles că pentru a crea comunități autonome este nevoie cu adevărat de descentralizare. Însă, acest lucru nu înseamnă că nu este loc de mai bine. „Mai avem de lucru la compartimentul dat, dar nu putem nega faptul că din 2016 și până la ora actuală s-au înregistrat un șir de reforme ce țin de acest domeniu. Dacă e să ne referim la Strategia de descentralizare și autonomia locală care a fost votată de Parlament în 2011, dar și Planul de acțiuni prevăzut pentru perioada 2012-2015, spre regret nu s-a îndeplinit nici un punct din acel Plan de acțiuni. Din 2016, noi, cei din coaliția de guvernare am fost nevoiți să extindem termenii de implementare a acestui Plan de acțiuni până în 2020 și să încercăm să-l implementăm pe etape. Prima etapă este pentru perioada 2016-2018 și deja am reușit să înregistrăm un șir de realizări."

Iurie Țap a explicat că autonomia locală este dreptul satelor, comunelor, orașelor de a se autoguverna, de a-și asigura acele servicii de care au nevoie. „Din acest punct de vedere, ideea autonomiei locale a fost compromisă definitiv. Avem sate subdezvoltate, din care oamenii fug, deoarece nu au locuri de muncă. Pe de altă parte, avem autorități locale care au doar 11% din venituri proprii. În 2002, aceste venituri constituiau 35%, media europeană fiind de la 40% la 60%. În acest context, spre regret, avem autorități nefuncționale, sate neatractive și autonomie locală compromisă."

Viorel Rusu a menționat că nu putem vorbi de finalitatea unei reforme, ci doar a unor măsuri.  „Constatăm că în acest domeniu ne mișcăm sporadic, fără a avea continuitate și fără a atinge un scop anumit, cel de a avea autorități publice locale independente, care să rezolve singure problemele de interes local. Sunt de acord cu colegii că am realizat doar unele măsuri din Strategia de descentralizare și, cu regret, se atestă lipsa de continuitate a acestor reforme, pentru a ajunge la o finalitate care să reiasă din spiritul Cartei Europene, dar și a legislației noastre, este vorba de realizarea principiului subsidiarității, adică serviciile publice trebuie să le aducem cât mai aproape de cetățeni. Autoritățile APL au un rol crucial în acest proces, deoarece ele sunt cele mai apropiate de cetățean. Este necesar să continuăm acest proces de descentralizare pe domenii, avem mari probleme la capitolul venituri proprii, la consolidarea bazei fiscale a APL, ca să nu apară problema că nu au capacități. Dacă nu ai creat premise, nu poți cere de la o autoritate locală să aibă rezultate. Este necesară conlucrarea dintre APC și APL, deoarece lipsa acestui dialog se observă. Această conlucrare se bazează pe un dialog, pe o negociere dintre APL și APC. În acest caz, este vorba de doi parteneri cruciali în realizarea sarcinilor statului și îmbunătățirii calității vieții cetățenilor, este vorba de conlucrare pe bază de parteneriat între APC și APL. Sperăm că după ziua APL, lucrurile se vor schimba și la acest capitol."

Potrivit Elenei Bacalu, nu poate exista o continuitate într-un timp atât de scurt. „În 2016, Guvernul a votat o altă strategie ce ține de reforma APL pentru anii 2016-2020. Suntem la prima etapă a acesteia și vreau să aduc exemple. Reforma a început chiar de la Guvern. În 2016 a avut loc reforma Cancelariei de stat, iar în 2017 a avut loc reforma APC. Au fost comasate mai multe Agenții, a fost redus numărul de ministere de la 16 la 9. A fost înființată Agenția Serviciilor Publice în cadrul căreia au fost concentrate 5 servicii. S-a aprobat Legea Guvernului, deoarece noi până acum am lucrat cu cea votată în 1990. Fondul Rutier a fost descentralizat și astfel primăriile au posibilitatea să primească fonduri după numărul populației. O altă reformă a fost în privința oferirii statutului de municipiu pentru 8 orașe din țară, am ajuns cu colegii la concluzia că aceste municipii au nevoie și de o bază materială. Astfel, la politica bugetar-fiscală a fost acceptat un amendament al meu potrivit căruia în 7 din aceste 8 municipii, vor rămâne 35% din veniturile acumulate. Puțin câte puțin lucrurile se schimbă."

Iurie Țap a amintit că Strategia de descentralizare, prevăzută pentru 2012-2015, deoarece nu a fost realizată pe deplin a fost extinsă pentru 2018. „În 2013 a fost introdus sistemul finanțelor publice locale, probabil este unica reformă reală din 2009 încoace, deoarece acest lucru însemna scoaterea APL de sub influența politicului. Astfel, veniturile pentru APL au fost stabilite prin Lege. Aceasta a fost o realizare enormă, doar că nu s-a făcut al doilea pas și anume consolidarea finanțelor publice locale și  creșterea veniturilor proprii. Au trecut doi ani și la acest capitol nu s-a făcut nimic, din acest motiv concluzia mea este că reforma de descentralizare este compromisă. Dacă nu au venituri proprii și nu pot înregistra proprietatea, APL nu au ce să facă. Centralizarea absolută a Fondului de susținere a populației este încă o dovadă că guvernarea mimează reforma."

Și Elena Bodnarenco a fost de acord că există restanțe la capitolul proprietăți publice, finanțe locale, consolidărea bazei fiscale. „Sunt și succese în actuala legislatură, dar ele se datorează în mare parte nouă, deputaților care avem experiență de primar și  am reușit să convingem colegii din fracțiunile parlamentare despre importanța unor sau altor aspecte. Acele succese pe care le avem însă sunt prea puține și nu se vede continuitatea reformelor.  Despre reforma APC e devreme să vorbim, deoarece încă nu putem să facem niște totalizări, nu cunoaștem care sunt economiile reale de pe urma acestora, dar  probleme noi au fost create pentru APL. De exemplu, Trezoreriile existau anterior în toate raioanele și toate întrebările legate de transferurile bancare, achizițiile publice se soluționau foarte ușor. Atunci când în cadrul Ministerului Finanțelor a fost modificat acest sistem, Trezoreriile au trecut în câteva raioane și la început de an, în fiecare Trezorerie primarii stăteau timp îndelungat în rând, mulți dintre ei venind din alte raioane, parcurgând și câte o sută de km. După revolta primarilor și adresările lor nenumărate s-a decis că aceste plăți se vor efectua online. Întrebarea este de ce ceastă modificare nu s-a discutat mai întâi cu primarii? De ce trebuie să creăm probleme oamenilor din teritoriu, de ce trebuie să tergiversăm achizițiile publice, ceea ce înseamnă hrana copiilor, reparația drumurilor ș.a.m.d.? De ce să creăm probleme în plus, când și așa avem altele?"

Viorel Rusu a constatat că aceste lucruri se întâmplă din cauza lipsei dialogului. „Sunt anumite standarde de comunicare dintre APL și APC, ele fiind stabilite de Consiliul Europei. E vorba de dialog sau de negociere. Așa cum se negociază un contract, tot așa trebuie să existe negocieri între Guvern și APL. Noi, CALM, suntem mulțumiți de sprijinul acordat de unii deputați care, prin propria experiență, știu ce înseamnă problemele de la nivel local. Anume ei ne sprijină în promovarea unor sau altor inițiative, dar nu există o abordare sistemică, deoarece promovarea inițiativelor aparține Guvernului. Ne dorim ca Guvernul să fie receptiv, împreună cu APL  să promoveze unele sau alte aspecte ce țin de consolidarea autonomiei locale."