Prima pagină   |  SERVICIUL PRESĂ   |  Comunicate | Anul 2017 pentru guvernarea locală: de la euforie, realizări și optimism, la dezamăgire și regres!

vezi mai mult

Creșterea veniturilor în APL - o inițiativă necesară, însă care poate deveni una păguboasă dacă nu va fi urgent îmbunătățită!
21.07.2018     
 
Buletin informativ "Cu drag pentru ACASĂ" (aprilie - iunie 2018)
20.07.2018     
 
CALM va acorda asistență APL în domeniul atragerii de fonduri!
20.07.2018     
 
CALM susține eliminarea barierelor în procesul de înregistrare a GAL-urilor
19.07.2018     
 
CALM construiește noi punți de cooperare între APL și investitorii români!
18.07.2018     
 

Anul 2017 pentru guvernarea locală: de la euforie, realizări și optimism, la dezamăgire și regres!

      
28.12.2017     tv8.md

Urcușurile și coborâșurile anului 2017 pentru guvernarea locală: o descentralizare reală și cât mai multă încredere în autoritățile locale însoțite de resursele necesare, sunt condițiile pentru a readuce speranța în comunitățile locale din Republica Moldova și să salveze țara de exodul masiv al populației!

La 25 decembrie a avut loc o ediție specială a emisiunii Regionalii, în cadrul căreia s-au făcut totalizările anului 2017, dar s-a discutat și despre așteptările APL de la anul 2018. Emisiunea a fost moderată de Natalia Morari și Mihail Sirkeli, iar invitați în studio au fost Constantin Cojocaru primarul municipiului Edineț, Gheorghe Răileanu, primarul orașului Cimișlia, Serghei Anastasov, primarul municipiului Comrat, Valentina Casian, primarul municipiului Strășeni, Nicolae Tudoreanu, primarul comunei Feștelița, Ștefan Vodă și Viorel Furdui, directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Republica Moldova. 

Mihail Sirkeli:  Dle Furdui, sunteți unicul invitat din studio care nu este primar, ce ne puteți spune despre autonomia locală în Republica Moldova la ora actuală? 

Viorel Furdui: Poate sunt fericit că nu sunt primar, ținând cont de greutățile cu care se confruntă edilii în administrarea localităților. Situația este deloc simplă, mereu a fost destul de complicat să activezi în acest domeniu, cu anumite urcușuri și coborâșuri. Am avut o perioadă destul de promițătoare în anul 2016. S-a stabilit un anumit dialog cu autoritățile centrale, am avut niște rezultate destul de bune, fiind vorba în mod special de accesul la Curtea Constituțională, schimbarea destinației terenurilor și poate cel mai important a fost descentralizarea fondului rutier, care a fost implementată din anul 2017 și care a adus niște bani în bugetul local și posibilități pentru toate primăriile din Republica Moldova să schimbe la față puțin satele și orașele, deoarece banii au început să fie repartizați în acest domeniu după niște criterii obiective.

Totodată, sigur că au existat și anumite probleme, mai ales pe parcursul anului 2017, au început  să pierdem contactul cu autoritățile centrale, astfel am început să discutăm mai puțin despre problemele administrații publice locale, au început aceste cazuri de arestări și presiuni asupra autorităților locale, suspendările destul de stranii  și o spunem nu doar noi, dar  și partenerii noștri specializați pe acest domeniu, cum este Consiliul Europei. Mă refer în special la cazul dlui Dorin Chirtoacă, dar sunt și alte exemple. În acest sens, este și o decizie  definitivă a instanței de judecată în cazul primarului de Taraclia, în care, după doi ani, s-a demonstrat că acolo nu a fost nici un temei ca acest primar să fie tratat în felul în care a fost tratat. Am ajuns la sfârșitul anului când, cu părere de rău, constatăm că în anul 2018 expiră practic principalele documente și angajamente ale Republicii Moldova pe domeniul  descentralizării și autonomiei locale și ele practic nici nu au început să fie realizate în deplină măsură, având doar cu mici excepții! În acest sens, o excepție ar fi că  municipiilor li s-au dat puțin mai mulți bani din impozitul pe venit al persoanelor fizice, dar aceste excepții mai degrabă confirmă regula.

Natalia Morari: Noi am decis să ne îmbrăcăm identic ca să demonstrăm solidaritatea față de autoritățile locale din Republică Moldova.  Nu contează din ce partide vin primarii sau ce viziuni politice avem, important este că toți avem același interes - să avem o autonomie locală mai mare.

Mihail Sirkeli: Spuneți-mi, vă rog, cum se descurcă autoritățile locale în condițiile actuale, ținând cont de faptul că Viorel Furdui a declarat că nu ar dori să lucreze în calitate de primar? Există autonomie locală în Republicii Moldova?

Constantin Cojocaru: Vorbind de autonomie, tot timpul există disensiunea că cei care sunt primari solicită cât mai multă autonomie, pentru că autonomia le dezleagă mâinile pentru a realiza obiectivele pe care le au în numele cetățeanului,  puterea centrală are și ea agenda sa, în contextul descentralizării și a autonomiei, în general.

Dacă ne referim nemijlocit la Edineț, fiind la al 11 an de mandat, consider că ultimii 2 ani ai actualei guvernări au fost cei mai productivi în domeniul administrației publice locale. Noi, adică CALM, am reușit ceea ce nu s-a putut realiza până la guvernul Filip. Viorel Furdui s-a referit la mai multe acte legislative care au fost adoptate în 2016 și care au fost implementate în 2017, trebuie să recunoaștem că până acum asemenea rezultate nu am avut. Da, au apărut careva disensiuni pe domeniul comunicare, pentru că guvernul s-a axat și pe alte activități. Dar, în general, ceea ce s-a obținut în ultimii doi ani pe domeniul descentralizării și stabilizării autonomiei locale este un rezultat destul de consistent. Pentru Edineț, Legea cu privire la schimbarea destinației terenului a dat rezultate reale. De altfel, aceasta a eliberat sau dezlegat mâinile agenților economici  de la Edineț. Cine merge spre Cernăuți  veți putea vedea stații eoliene câte doriți. Stațiile eoliene n-au apărut din senin, legea respectivă a dezlegat mâinile consiliilor locale. În trei, cinci zile oamenii au putut rezolva problema cu stațiile eoliene.

O altă realizare este că mai multe orașe au obținut statut de municipiu. Chiar dacă încă nu simțim rezultatele atât de reale, totuși guvernul local și cel central au arătat că au niște poli de creștere.  Începând cu anul 2018 vor venii și niște surse de venit suplimentare, fiecare municipiu va primi 4, 5, sau 6 milioane în plus, numai pe impozitul din salariu, nu mai vorbesc și de alte domenii, cum ar fi dreptul de a te adresa  la Curtea Constituțională, sau altele.

Dacă vorbim și despre ce s-a făcut până la actuala guvernare, CALM  și primarii nu prea își aduc aminte de anumite rezultate. Consider că au fost doi ani destul de productivi pentru administrația publică locală, iar în esență a avut de câștigat cetățeanul. În ultimii doi ani la Edineț s-a dezvoltat Parcul Industrial, avem peste 400 milioane de lei investiții locale, sunt și alte exemple. Aceste realizări s-au făcut pentru dezvoltarea business-ului local și pentru promovarea intereselor cetățeanului.

Natalia Morari: Eu propun să vedem situația actuală din autonomia locală cu ochii unui primar din opoziție. Avem sau nu această autonomie?

Gheorghe Răileanu: Într-o măsură oarecare există, însă suntem într-o permanentă competiție cu neajunsurile și cu greșelile din trecut, care au efecte în prezent. Cu toate că am obținut câte ceva: în 2015 - descentralizare, Lege privind finanțele publice locale, un anumit nivel de autonomie financiară; anul curent este primul când avem ceva bani din fondul rutier totuși, greutățile problemelor nesoluționate în trecut se manifestă prin niște fenomene care încă ne vor crea multă durere de cap. Este vorba de valurile  de migrație,  amplificarea acestui proces, migrația agenților economici cu capitalul.  Acum câteva luni ceream majorarea salariilor pentru angajații primăriei cu 50 de procente. La ora actuală considerăm că și în cazul în care se va majora acest salariu de 2050 lei cu o sută de procente, problema din domeniu oricum nu se soluționează.

Așa că suntem într-o competiție pe care, cel puțin deocamdată, consider că o pierdem, dar suntem optimiști și ar fi păcat ca în preajma sărbătorilor de Crăciun să ne lăsăm cuprinși de deznădejde. Consider că noi, CALM și primarii, împreună cu partidele politice, societatea civilă trebuie să exercităm presiuni ca reformele, măsurile de redresare a situației să fie cât mai efective și cât mai operative. Numai așa putem câștiga în această competiție dură, să reușim să salvăm țara de exodul masiv al populației, să oprim exodul minților.

Mihail Sircheli: Primarul municipiului Comrat lucrează în condițiile autonomiei găgăuze, care are specificul său. Cum considerați, există o autonomie a autorităților locale în Comrat?

Serghei Anastasov: Sunt în funcție de 2 ani și jumătate, dar am urmărit întotdeauna cu atenție activitatea autorităților locale, astfel am comparat chiar și bugetul municipiului Comrat cu bugetele anterioare și pot  spune că în această privință avem mai mult noroc decât alte municipii. Dacă e să facem o comparație, la o populație de  26500 persoane avem un buget de aproape 60 milioane lei. Astfel, la fiecare om revine aproximativ câte  2000 lei. Dacă e să dăm un exemplu din satele din Găgăuzia, comuna Congazcic cu o populație de 2500 de locuitori are un buget de 2 milioane de lei, adică aproximativ 1000 lei pentru o persoană. Dacă facem acest calcul în baza bugetului Republicii Moldova, ar reveni aproximativ 10 000 lei de lei pe cap de locuitor.

Deci, unde sunt concentrate majoritatea problemelor, în păduri? Nu, în sate și orașe. Cum e posibil ca în baza a  25% din impozite să soluționăm problema pentru mai mult de 50 la suta din drumurile locale?

60% din problemele Republicii Moldova sunt probleme locale. Nicăieri în lume nu există o astfel de paritate în alocarea resurselor. Noi, cei de la Comrat, ar fi păcat să ne plângem. Doar pe parcursul acestor doi ani, am primit ajutor sub formă de investiții și granturi, de circa 200 de milioane de euro. Sunt investiții externe, turcești. Totuși, trebuie să înțelegem că birocratizarea excesivă nu duce la dezvoltarea afacerilor și nici la creșterea bazei fiscale. Acum agenții economici completează mai multe rapoarte, dar acestea nu aduc venit, impozite. Trebuie să schimbăm legislația fiscală aș ca în România sau Rusia. Pentru a exclude teancurile de hârtii rămase din timpul sovietic. Astfel, întreprinderile plătitoare de TVA, pe baza exemplului din România și Rusia, să plătească un impozit unic de 3%. La noi este acest impozit: până la suma de șase sute de mii de lei. Am căpăta o dezvoltare în caz că limita ar fi stabilită, de exemplu, la 10 milioane de lei, chiar fie și impozitul de 7 %.

Viorel Furdui: Am vrut să-l completez pe dl primar de Comrat în privința unor progrese. La nivelul UTA Găgăuzia, în ultimii doi ani mai există câteva programe extraordinar de importante și semnificative care ar putea servi și un exemplu pentru restul teritoriului R. Moldova. Este vorba, în mod special, de  repartizarea investițiilor capitale după criterii foarte obiective, pentru toate primăriile, ceva asemănător modelului fondului rutier, programul iluminarea satului găgăuz, dar și programul de finanțare a hranei copiilor în cadrul școlilor. În toate aceste programe există    o participare de 50 de procente din bugetul regiunii.

Mihail Sirkeli: Aș vrea să-și spună punctul de vedere și alți primari, cu privire la modul în care percep ei acest an de când unele orașe au devenit municipalitate.

Valentina Casian: Nu putem să cumpărăm situația din municipiul Strășeni cu cea din alte municipii, cu Orhei, de exemplu.  Este mai dificil să gestionezi, să administrezi atunci când nu ai o acoperire politică, când nu ai alte resurse, când este vorba de repartizare a banilor pe criterii politice. Colegii au menționat că ultimii ani deja s-a simțit un progres anume în depolitizare, inclusiv a resurselor financiare care ajung la nivel local. Este pentru noi un proces foarte mult așteptat. Anul acesta am obținut poate cea mai mare realizare, statutul de municipiu, începând cu luna aprilie. Suplimentar, suntem parte a „Clubului primarii pentru creștere economică”, pentru că se atestă o dezvoltare enormă în ultimii ani. În anul 2016, în municipiul Strășeni a fost lansată o activitate cu o investiție străină de 25 milioane de euro. Lucrează 160 de persoane, în trei schimburi, 24 din 24 de ore și noi ne bucurăm și de această realizare.

Natalia Morari: Cum reușiți să atrageți companii străine, ca să înțelegem? Prin ce poate fi explicată competitivitatea municipiului Strășeni comparativ cu alte orașe, municipii?

Valentina Casian: Pe teritoriul municipiului Strășeni se află una din cele mai mari uzine de pe timpurile Uniunii Sovietice, care se extinde pe o suprafață de 28 de hectare. Aici se preconiza să se desfășoare activitatea uneia dintre cele mai mari companii din Germania, care urma să producă piese pentru automobile. Spre regret, din cauza unor impedimente birocratice la nivel central, nu s-a reușit ca această companie să ajungă în municipiul Strășeni. Am avut discuții cu un alt rezident, un proprietar din Italia care a solicitat să-l susțin în procurarea unui teren pentru a-și dezvolta afacerile în municipiul Strășeni. Astăzi avem peste 100 de hectare de teren în zona industrială și ne-am propus să susținem această companie să-și înceapă activitatea în localitate. Sunt și alte proiecte foarte mari de infrastructură care au demarat în acest an cu suportul PNUD-ului și, cu siguranță, ele vor continua.

Natalia Morari: Aceste reforme de descentralizare au influențat într-un fel viața în localitățile rurale, pentru că acolo locuiește mai mult de 50% din populație?

Nicolae Tudoreanu: Când vorbim de  succesele sau insuccesele unui an administrativ nu putem să facem reflecție doar la anul respectiv, pentru că începutul reformei sau a proiectului poate fi în alți ani. Fiind deja la al patrulea mandat, cu siguranță avem și rezultate care le-am înregistrat anul acesta dar rezolvarea acestor probleme a început 6 ani în urmă. În special, aduc exemplu un proiect, semnând chiar astăzi, este vorba de un contract de grant cu Comisia Europeană, în privința unei politici locale de eficiență energetică.  Suntem semnatarii Convenției primarilor de la Bruxelles pentru eficiență energetică, este un proiect foarte mare, de 800.000 de euro care, pentru localitatea noastră va fi un colac de salvare, pentru că nu doar va contribui la eficiența energetică în localitate, dar va aduce și venituri suplimentare din vinderea în rețea a energiei electrice de pe un hectar de panouri fotovoltaice, care va fi instalat în rezultatul implementării acestui proiect.

Administrația Publică Locală, prin esență,  reprezentă autoritatea de stat în teritoriu și este responsabilă de organizarea celor mai importante servicii publice, cum ar fi întreținerea drumurilor, trotuarelor, parcurilor, cimitirelor, iluminatul public. De aici ar trebui să pornească toate intențiile.

Natalia Morari: Vă rog să ne explicați cum este posibil să atragi investiții în sat, când acest lucru e destul de complicat la oraș?

Nicolae Tudoreanu: Este complicat, pornind de la resursele umane pe care le avem în administrare la nivel local, fiind puține la număr și, pe alocuri, îmbătrânite,  pentru că salariile în acest domeniu sunt foarte și foarte mizere, în raport cu competențele care se cer astăzi, pentru că orice ghid de realizare a unui proiect, sau orice cerere de apelare la un proiect sunt foarte greu de realizat.

Natalia Morari: În cadrul Primăriei dumneavoastră, ce salariu are un angajat?

Nicolae Tudoreanu: Funcționarul public, perceptorul fiscal și inginerul cadastral au un salariu de 2050 lei, contabilul-șef și secretarul au circa 3.500 lei, în dependență de vechimea în muncă.

Natalia Morari: Deci, responsabilul de finanțele întregului sat are un salariu de 3.500 lei?

Nicolae Tudoreanu: Cu această remunerare trebuie să urmărească toate apelurile de proiecte, dar și să fie parte a acestor proiecte.

Mihail Sircheli: DVS. nu puteți majora aceste salarii, în cazul în care este necesar acest lucru?

Nicolae Tudoreanu:  Categoric nu.  În condițiile în care majoritatea populației locuiește la țară - nu avem politici rurale, separate față de cele urbane, am amestecat totul la un loc. Trebuie să ne dăm bine seama că problemele rurale se diferențiază de cele urbane, chiar dacă avem o urbanizare nu prea dezvoltată din punct de vedere al serviciilor publice, oricum diferența este prea mare între rural și urban.

Serviciul de Comunicare al CALM