Prima pagină   |  SERVICIUL PRESĂ   |  Comunicate | EXPERIENȚA SLOVACIEI, LECȚIE DESCHISĂ PENTRU CONSOLIDAREA CAPACITĂȚILOR CALM ÎN DOMENIUL FINANȚELOR LOCALE

vezi mai mult

CALM a semnat un protocol de cooperare cu Asociația Municipalităților din Rusia
18.08.2019     
 
Directorul executiv al CALM Viorel Furdui: „Toată clasa politică trebuie să înțeleagă că dacă nu dărâmăm această verticală a puterii, în zadar mai vorbim despre o justiție independentă”
15.08.2019     
 
Ana Moraru: „Să lăsăm primarii în pace și să ne privim în oglindă”
15.08.2019     
 
Un primar!
15.08.2019     
 
Primarul municipiului Edineț, vicepreședintele CALM Constantin Cojocaru: „Dacă nu vom contribui la dezvoltarea economiilor locale, RM va fi sortită să bată încă mulți ani pasul pe loc"
15.08.2019     
 

EXPERIENȚA SLOVACIEI, LECȚIE DESCHISĂ PENTRU CONSOLIDAREA CAPACITĂȚILOR CALM ÎN DOMENIUL FINANȚELOR LOCALE

      
22.10.2015    

Timp de două zile,19 și 20 octombrie, membrii CALM (Congresul Autorităților Publice Locale) au avut ocazia să învețe din experiența Slovaciei în domeniul finanțelor locale. Cum au putut primarii slovaci să obțină instrumente clare de consolidare a bazei fiscale și cum și-au reprezentat ideile, astfel încât să beneficieze de instrumente financiare clare, lipsite de echivocuri și în interesul comunităților și în ce măsură tacticile utilizate pot fi aplicate în Republica Moldova? Sunt întrebări cardinale, la care au fost identificate răspunsuri în cadrul unui schimb veritabil de experiență între reprezentanții Asociației APL din Slovacia (ZMOS) și membrii CALM.

În prima zi a schimbului de experiență, experții CALM, dar și primarii moldoveni, au prezentat oaspeților o incursiune în specificul activității APL, dar și a principalelor direcții spre care își orientează eforturile CALM, asociația reprezentativă a APL din Republica Moldova. Ulterior, a fost organizată o întâlnire, în cadrul căreia au fost atacate cele mai importante probleme și provocări ale APL în contextul situației socio-politice actuale. Astfel, au fost discutate diverse aspecte, în special în ceea ce privește sistemul finanțelor publice locale, procesul de luare a deciziilor la nivel de asociații, serviciile prestate către membri în domeniul finanțelor publice locale, bugetarea în bază de performanță la nivel local etc.

Viorel Furdui, director executiv CALM: ”Slovacia este o țară comparabilă cu Republica Moldova - după mărime, după populație, dar și după trecutul într-o oarecare măsură similar. Avem, practic, același punct de pornire, dar slovacii sunt cu mulți pași înaintea noastră în ceea ce privește implementarea reformelor în APL. Chiar daca vorbim limbi diferite, iar sistemul administrației publice locale e la nivel diferit de dezvoltare, există o compatibilitate și o deschidere sinceră pe care trebuie s-o valorificăm și care ar putea să ne ajute să avansăm pe calea reformelor!”

În debutul ședinței, directorul executiv CALM a menționat:Cu sprijinul colegilor noștri din Slovacia am lansat un proiect care se focusează  pe finanțele publice locale. Prin implementarea acestuia urmărim mai multe obiective de bază: să facem cunoștință cu experiența slovacă în domeniul administrației publice locale, să creăm un serviciu, sub tutela CALM, pe domeniul finanțelor, astfel încât primarii să beneficieze de recomandări utile ori de câte ori au nevoie. Astfel, prin intermediul acestei celule CALM, vom identifica mai ușor problemele, vom formula propuneri consolidate pentru modificarea legislației și le vom promova împreună la nivel central. Acest serviciu ne va ajuta, de asemenea, să fim pregătiți atunci când vom avea ocazia să discutăm cu Ministerul Finanțelor. Cel de-al treilea obiectiv, la fel de important, este că, datorită acestui proiect, vom avea posibilitatea să  mergem în toate cele 32 de raioane,  unde vom organiza întâlniri cu primarii, în cadrul cărora experți în  finanțe vor oferi consultații și instruire  pe problemele din domeniu, mai ales că  în 2016 va avea loc bugetarea pe programe, un aspect nou pe care trebuie să-l înțelegem, să știm cum funcționează și ce beneficii ne oferă. De ce Slovacia? Pentru că Slovacia este o țară comparabilă cu Republica Moldova - după mărime, după populație, dar și după trecutul într-o oarecare măsură similar. Avem, practic, același punct de pornire, dar slovacii sunt cu mulți pași înaintea noastră în ceea ce privește implementarea reformelor în APL. În plus, trebuie să recunoaștem că există o înțelegere excelentă la nivel uman. Acest lucru a fost remarcat în cadrul vizitelor reciproce efectuate de primarii moldoveni și slovaci. Chiar daca vorbim limbi diferite, iar sistemul administrației publice locale e la nivel diferit de dezvoltare, există o compatibilitate și o deschidere sinceră pe care trebuie s-o valorificăm și care ar putea să ne ajute să avansăm pe calea reformelor.”

 Jozef Turčány, vicepreședinte ZMOS: ”După 1989, în Slovacia, noțiunea de autoritate publică locală a redevenit o valoare și acest lucru a fost vizibil atât în progresul și indicii economici la care a ajuns Slovacia, cât și în atmosfera social-economică din țară. În ultimii 15 ani nu s-a întâmplat niciodată  ca președintele țării, președintele Consiliului Național și primul ministru să lipsească de la o adunare generală a ZMOS!”

Jozef Turčány, vicepreședintele Asociației APL din Slovacia (ZMOS) a specificat: ” Nu contează pe ce cale veți alege să mergeți, important este să fie alegerea voastră. Noi ne-am condus după înțelepciunea strămoșească, care zice: ”Uită-te peste gard la vecinul tău ce face, dar fă ce-ți convine ție!”. Organizația noastră are 25 de ani și are la bază niște principii de care ținem cu dinții: să fie o organizație bazată pe voluntariat, să nu fie angajată politic.  Chiar dacă acest lucru nu place partidelor politice, noi ne dorim să fim un reprezentant adevărat ale orașelor și comunelor care vor să-și impună interesele lor. După 1989, în Slovacia, noțiunea de autoritate publică locală a redevenit o valoare și acest lucru a fost vizibil atât în progresul și indicii economici la care a ajuns Slovacia, cât și în atmosfera social-economică din țară. Viorel Furdui a avut mare dreptate atunci când a spus că punctele noastre de pornire au fost foarte asemănătoare. Asociația noastră numără 2770 de membri, ceea ce înseamnă 95 % din totalul localităților din țara noastră. Aderarea la Asociația noastră se face pe bază de voluntariat și Consiliul local este cel care  aprobă sau respinge prin vot ca o comunitate să devină sau nu  membru  al organizației noastre. Putem spune că ZMOS este cea mai puternică organizație non-guvernamentală, are o influență foarte mare și asta se oglindește în faptul  că prin legislație e obligatoriu ca demnitarii să țină cont de observațiile noastre față de proiectele de lege care se adoptă. Cine vrea să spună că ZMOS este o un fel de lobby, are dreptate, dar nu prin persoana președintelui, ci ca organizație. Președintele are în spate 2770 de membri și o armată de 20.000 de consilieri locali și atunci când se pun în discuție subiecte decisive în viața unei țări,  niciun partid nu-și permite să nu ia în considerare o astfel de putere, iar în ultimii 15 ani nu s-a întâmplat niciodată  ca președintele țării, președintele Consiliului Național și primul ministru să lipsească de la o adunare generală a ZMOS. Totodată, reprezentăm comunele și orașele ca un angajator în Consiliul Afacerilor Sociale, precum și în diferite comitete și structuri de stat  până la Bruxelles unde ne reprezintă mulți primari, consilieri locali și experți. ZMOS a fost conceput ca o organizație pro-reformă și principul de care ne ținem este că ceea ce e bun pentru sate și orașe trebuie să fie bun și pentru stat. O victorie la care a contribuit din plin ZMOS este adoptarea Cartei Europene a autorităților locale, un document de bază unde sunt stabilite principiile după care se împarte puterea între autorități la nivel local, regional și central. Am impus și sistemul dual 1998 în care autoritățile publice locale trăiesc o viață aparte, au structurile lor separate, la fel ca autoritățile regionale de nivelul doi, cu consiliile lor specifice, cu competențele proprii:  transportul public regional, dezvoltare regională ș.a. Ulterior, am reușit să promovăm principiul descentralizării fiscale. Dacă vreți să aveți o descentralizare adevărată îmi permit o observație: să luați decizia internă – vrem să luptăm, dar nu cu partidele politice, ci cu un aparat cu rădăcini adânci în istoria care nu vrea să cedeze sau  să împartă puterea, fie că e vorba de stat sau de un birou, un oficiu, autoritățile centrale sau unitățile lor. În Slovacia am discutat mulți ani, am făcut multe analize până am ajuns la forma finală a Legii cu privire la competențe, adoptată în 2001. După împărțirea competențelor, am realizat  că administrația publică trebuie neapărat să aibă și finanțarea pentru a le administra, trebuie să aibă venituri proprii, nu subvenții, nu transferuri, dar sursele proprii, care nu pot fi influențate de stat: impozitul pe bunuri imobile, taxe pentru câine, cazare,  gunoaie  ș.a.

Jozef Turčány, vicepreședinte ZMOS: ”Dacă vreți să aveți o descentralizare adevărată îmi permit o observație: să luați decizia internă – vrem să luptăm, dar nu cu partidele politice, ci cu un aparat cu rădăcini adânci în istoria care nu vrea să cedeze sau  să împartă puterea, fie că e vorba de stat sau de un birou, un oficiu, autoritățile centrale sau unitățile lor!”

După discursul foarte ilustrativ al vicepreședintelui ZMOS,  Eva Balážová, președintele Asociației ofițerilor financiari din APL din Slovacia (AKE SR) a oferit mai multe detalii despre cum a fost realizată descentralizarea fiscală în țara sa: ” Reforma descentralizării fiscale a durat în Slovacia din 2003 până în 2007 și nu a fost un proces rectiliniu. Reforma fiscală s-a bazat pe două componente esențiale: transferul de competențe de la nivel central la nivel local și doi - transferul de bani. Momentan, aproape jumătate din veniturile APL din Slovacia sunt obținute din taxei. Astfel, sunt în jur de 8 impozite locale și administratorul acestor impozite este comuna, e ca și cum primăria ar fi un oficiu fiscal care are toate competențele de la încasarea până la realizarea executării silite. Aceasta e o motivație foarte puternică pentru orice primărie. Și oamenii sunt mai încântați să plătească direct la primărie pentru că văd unde se duc banii, de aceea în Slovacia încasarea impozitului locale este de aproape sută la sută. Cea mai mare pondere în veniturile proprii o are impozitul pe bunuri imobile, cam 60 la sută.”

Eva Balážová, președintele Asociației ofițerilor financiari din APL: ”Momentan, aproape jumătate din veniturile APL din Slovacia sunt obținute din taxei. Astfel, sunt în jur de 8 impozite locale și administratorul acestor impozite este comuna, e ca și cum primăria ar fi un oficiu fiscal care are toate competențele de la încasarea până la realizarea executării silite. Aceasta e o motivație foarte puternică pentru orice primărie!”

Ulterior, a urmat o sesiune de întrebări și răspunsuri, iar primarii, prezenți la ședință, au fost curioși să afle cum s-au consolidat APL din Slovacia și care au fost pașii pe care i-au făcut pentru a abține autonomia decizională și financiară care e un vis de aur al oricărui edil. Comunicarea informală a avut un plus de valoare, deoarece în urma acesteia au fost identificare noi priorități pentru CALM, care se vor cristaliza în propuneri concrete adresate autorităților centrale.