Prima pagină   |  SERVICIUL PRESĂ   |  Emisiuni Audio | Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România: Statul a impus mai multe bariere, decât s-au gândit cei de la Bruxelles

vezi mai mult

Natalia Petrea: „Satele sunt cele în care trebuie să investim, deoarece acolo locuiesc cei mai mulți cetățeni."
12.04.2018     
 
Nicolae Tudoreanu, primar de Feștelița: „Strategia descentralizării financiare trebuie de realizat"
12.02.2018      voceabasarabiei.md   
 
Petru Răbdău: „Pentru funcția de primar ar trebui de făcut doctoratul în cerșit"
11.02.2018     
 
Autoritatea locală în acest moment este mai degrabă în regim de supraviețuire, decât în regim de dezvoltare
05.02.2018      www.trm.md   
 
Autonomia locală reală ar produce efecte asupra calității vieții cetățenilor
05.02.2018     
 

Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România: Statul a impus mai multe bariere, decât s-au gândit cei de la Bruxelles

      
21.12.2017    

Emisiune audio

La începutul săptămânii curente,  la Chişinău au venit mai mulți reprezentanți ai APL din țările europene, în contextul organizării unei Conferințe Regionale din cadrul Parteneriatului Estic. Doi dintre aceștia, Emil Drăghici, preşedintele Asociaţiei Comunelor din România, și Sergiu Țâra, Preşedintele executiv al Asociaţiei Comunelor din România au participat la emisiunea Puncte de Reflecție de la Vocea Basarabiei. 

-Vorbiţi-ne despre importanţa acestui eveniment.

Sergiu Ţâra: Acest eveniment este organizat de către PLATFORMA –un organism de lucru al Consiliului Comunelor şi Regiunilor din Europa, o structură asociativă, organizată la nivelul statelor continentului European în care CALM, dar şi A.Co.R sunt membre. Este o organizaţie care promovează răspândirea principiilor autonomiei locale şi a democraţiei locale la nivelul întregului continent. Ne-am bucurat foarte mult că pentru zona aceasta a răsăritului Europei se organizează în premieră un eveniment la Chişinău. Astfel, colegii noştri de la CALM au reuşit să pună Chişinăul pe harta unor evenimente majore la nivelul continentului european, mai ales că la acest eveniment sunt reprezentanţi ai asociaţiilor şi organismelor europene din majoritatea statelor continentului. Vreau să menţionez că nu doar autorităţile locale din Republica Moldova sau România au probleme. Dificultăţi au început să apară şi în unele state care se considară că sunt stabile în Europa. Cunoaştem situaţia din Polonia unde, în ultima perioadă a avut loc un derapaj destul de pronunţat pe direcţia recentralizării şi suspendării unor drepturi ale autorităţilor locale. Din nefericire, este un fenomen mai larg întâlnit la nivel European şi este de lăudat iniţiativa celor care încearcă să apere democraţia locală în ţările noastre.

 Emil Drăghici: Sunt şi copreşedinte al Consiliului Autorităţilor Locale din România şi din Republica Moldova, celălalt copreşedinte fiind Tatiana Badan, preşedintele CALM. Am constituit în 2015 acest Consiliu, unde reunim autorităţile locale din România, dar şi din Republica Moldova. Problemele din Republica Moldova aş vrea să le tratăm ca fiind şi ale noastre, ale celor din România, unul dintre obiective fiind de a ne apropia mai mult, de a avea o legislaţie cât se poate de comună, pentru că avem foarte multe lucruri în comun. Un coleg primar mi-a adus o carte a încoronării din 1922, unde am găsit figurile oamenilor politici de la acea dată, inclusiv a primarilor şi a unor notari din România Mare. Ne propunem să facem în 2018 o revistă în format electronic care să cuprindă primarii unităţilor arministrativ-teritoriale de pe raza acelei Românii Mari. Astfel, pe un site romaniacentenar.ro va fi publicată această carte și vrem să adunăm laolaltă ceea ce înseamnă autorități locale la nivelul hotarelor respective, fiind vorba de România, Ucraina, Republica Moldova și un pic din nord-estul Bulgariei. Revenind la problemele noastre, vreau să spun că noi am avut diverse contacte cu colegii din RM, an de an avem întâlniri, ei vin la noi, noi venim la ei, iar în 2018 vom avea o reuniune a Consiliilor autorităților locale din România și Republica Moldova, la Chișinău.

-Autoritățile locale din RM spun că au susținerea colegilor din România, în special în privința absorbției banilor europeni. Totodată, primarii din RM spun că este destul de greu să facă rost de acești bani europeni, deoarece chiar ei trebuie să scrie proiectele europene.

Emil Drăghici: Plângându-ne și noi de faptul că sunt tot felul de bariere, Dacian Cioloș, care a fost şi comisar european, la întâlnirea pe care Asociația a avut-o cu domnia sa, ne spunea că statul a impus mai multe bariere, decât s-au gândit cei de la Bruxelles. Probabil și la DVS. e același lucru. Este o politică a celor cocoțați în vârful statului care uită de vatra satului. Odată ce ajung în niște fotolii, se gândesc că unele resurse trebuie să ajungă și la ei, și de multe ori, regulile impuse de unii și de alții nu se corelează între ele și de aici greutățile pe care le întâmpină unii cu o anumită viziune, alții cu o altă viziune. Trăim într-o zonă în care încă este important să se pună piedici, nu să se contribuie cu ceva. Acest lucru l-am spus și în România, îl spun și aici. În cazul nostru, acest lucru este generat de o politică a statului care este împotriva satului. Cum credeți, ce-ar fi fost ca acești salariați, care vin să pună tot felul de bariere acum, să nu fi fost salarizați de la început cu un nivel superior, ci în raport de gradul de absorbție a fondurilor europene. În acest caz, sunt sigur că din acești angajaţi am fi avut și din cei care să se pună alături la masa de lucru cu primari și să vadă ce trebuie să facă pentru ca acel proiect nu să fie respins, ci să fie admis. Astfel, ar fi avut și ei acea importanță a omului care contribuie la ceva, nu care respinge ceva.

-Cât de importantă este autonomia locală pentru primăria unei localități?

Emil Draghici: Nu pentru primărie este important, ci pentru locuitorii satului, comunei, orașului. În acest fel, primarul este mult mai bine legat de voința cetățenilor, iar cetățenii văd foarte clar adus la îndeplinire ceea ce doresc ei. Acum primarii trebuie să răspundă unor cerințe care chiar sunt pe lângă nevoile reale, doar pentru a aduce niște programe în satul sau comuna respectivă. Autonomia locală înseamnă o reuniune de forțe la nivel local, astfel încât cetățeanul să vadă că este parte a unui proces.

-Totuși, în România lucrurile se mișcă altfel decât aici..

Emil Draghici: Da și nu, pentru că întotdeauna la străini e mai bine. Şi noi ne confruntăm cu astfel de situații. În România, descentralizarea este tot mai des centralizare. Guvernanții după ce vin la putere, vin și cu măsuri de constrângere. Prin anul trei al guvernării vin să relaxeze  și să slăbească ceea ce au strâns, ca să dea iluzia că tot ei sunt acei care au făcut bine, crezând că oamenii vor uita că ei de fapt au făcut rău. Așa s-a întâmplat în România când s-au tăiat lefurile prin 2009, crezând că la sfârșit de mandat vor da ei cele 25%, însă nu au apucat să le mai dea. Mă uit la actualul guvern că a venit cu o serie întreagă de măsuri de constrângere a autonomiei locale, iar legislația care a apărut în ultima perioadă în România a adunat tot ce a fost mai prost din 2010 până la zi. Așa că să nu credeți că sunteți singurii care pătimiți pe seama unor guverne care nu doresc binele locuitorilor, ci își doresc izgonirea locuitorilor, mai ales de pe raza satelor.

-Este adevărat că tinerii și oamenii capabili pleacă, iar satele rămân pustii, sau doar cu bătrânii…

Emil Drăghici: Fiind membru al Comitetului Regiunilor, observ că la nivelul UE este o politică mult mai sănătoasă în ceea ce privește menținerea tradițiilor satului românesc. La noi, dacă se poate, să vorbim despre mai puține sate, mai puține comune, pentru că unora le place ca habitatul uman să fie restrâns, ca să rămână cât mai multe teritorii libere. Aceste teritorii libere, nu peste mult timp, pot fi averea altora.

-Astăzi,  în RM, primarii vorbesc de servicii de calitate, despre acele servicii care sunt vitale: apă potabilă și canalizare, iluminat stradal, ș.a…

Emil Drăghici: Știu, dar cu același lucru ne confruntăm și noi. Chiar dacă sunt o serie întreagă de probleme, în România avem un program de dezvoltare rurală cu finanțare europeană, mai avem un program național de dezvoltare locală, unde nu sunt atât de multe constrângeri la aplicarea fondurilor europene. Totuși, constat cu mare regret că sunt tot felul de voci care vorbesc de comasare, tot ce înseamnă amalgamare, toate astea sunt elemente care țin de minți translucide.

-Cum ar trebui să funcționeze o autoritate locală, astfel încât cetățenii să se simtă bine, să trăiască frumos.

Sergiu Țâra: Este o întrebare foarte grea. Cred că e vorba de servicii de dezvoltare a localităților. Pe lângă dezvoltarea economică, vorbim de sistemul de educație, sistemul de asistență socială, sănătate, ori toate aceste lucruri necesită în primul rând bani. Dar nu întotdeauna aceasta este problema, este nevoie și de resursa umană, lucru de care câteodată se uită. Și în România se întâmplă acest fenomen, pentru că în unele locuri nu lipsesc atât banii, cât resursa umană. Uneori e greu să găsești un It-ist de calitate care să vină într-o localitate mai îndepărtată de centrul urban și să lucreze, chiar dacă în România salariile nu mai sunt foarte mici acum. Lumea preferă să stea într-un mediu care îi oferă un standard de viață mai ridicat.  Din acest motiv localităţile noastre ar trebui să aibă nişte servicii de foarte bună calitate care să pornească de la baza materială şi să se termine cu resursa umană. Din nefericire, migraţia spre vestul Europei, unde nivelul de salarizae este mai ridicat, face ca resursa umană să scadă, iar în România începem să avem probleme legate de personalul medical, care devine deficitar, dar  şi de cel care activiează în sistemele de educaţie.

Emil Drăghici: Zilele trecute am descoperit o maximă a strategui militar Sun Tzu care  cu vreo 2500 de ani în urmă spunea: „Tăiaţi-le rădăcinile,  acoperă-le cerul, distruge-le tradiţiile, dezbină-i, fă-i să se ruşineze de ceea ce sunt! Astfel, nu va trebui să lupţi pentru a-i cuceri, pentru că, speriaţi de ceea ce vor fi devenit, te vor implora pe tine să vii şi să-i salvezi de ei înşişi!”  Dacă ar citi şi guvernanţii noştri aceste rânduri, nu ar mai avea acest tratament.

 

Serviciul de Comunicare al CALM

Comentarii Adaugă comentariu
Comentaţi autorizându-vă cu:  Congresul Autorităților Locale din Moldova Facebook Google Twitter Вконтакте OpenID Yandex Mail.ru Loginza MyOpenID WebMoney