Prima pagină   |  SERVICIUL PRESĂ   |  Emisiuni Audio | Politica fiscală și vamală pentru anul 2018 la capitolul descentralizare financiară - lipsă de viziune, regres, abandonarea reformelor reale și o lovitură de imagine pentru Republica Moldova!

vezi mai mult

Primarii merg în vizite de studiu și stabilesc parteneriate, datorită CALM
23.11.2017     
 
Fondurile europene și descentralizarea ar putea schimba la față localitățile noastre
20.11.2017     
 
Implementarea Strategiei privind descentralizarea este în pragul falimentului
19.11.2017     
 
Descentralizarea Fondului Rutier ne demonstrează că acest proces trebuie implementat şi în alte domenii
16.11.2017      voceabasarabiei.md   
 
Republica Moldova acumulează restanțe la capitolul descentralizării si cel al democrației locale
13.11.2017     
 

Politica fiscală și vamală pentru anul 2018 la capitolul descentralizare financiară - lipsă de viziune, regres, abandonarea reformelor reale și o lovitură de imagine pentru Republica Moldova!

      
06.11.2017    

Emisiunea audio

Sunt total  neglijate  prevederile  strategiei Foii de parcurs și propunerile CALM în contextul deciziei recente  a Consiliului Europei  de  a organiza  la începutul  anului 2018  o vizită de monitorizare și de elaborare a raportului privind realizarea angajamentelor în domeniul democrației locale.

Parlamentul a votat, joi, 2 noiembrie, în prima lectură Politica fiscală şi vamală pentru anul 2018. Proiectul întocmit de Ministerul Finanţelor conţine modificări în peste 130 de articole din 11 coduri şi Legi, cele mai multe în Codul Fiscal şi cel Vamal. 

După prezentarea documentului în plenul Parlamentului, Politica fiscală pentru 2018  a fost criticată de mai mulţi deputaţi. Parlamentarii au declarat că unele modificări sunt neclare.

Despre bugetul național și cel local, cât și despre descentralizarea financiară, a discutat Victor Rusu la emisiunea Vocea Administrației Locale cu invitații Viorel Rusu, expert pe probleme juridice în cadrul Congresului Autorităților Locale (CALM) și primarul localității Feștelița (Ștefan Vodă),  Nicolae Tudoreanu.

Edilul de Feștelița, Nicolae Tudoreanu s-a referit la faptul că autoritățile publice locale au deja pregătite proiectele de buget pentru anul viitor, care sunt formate după regula tradițională: „Bugetele locale sunt compuse din veniturile proprii, venit defalcat din impozitul pe venit din salariu, transfer cu destinație specială, mijloace speciale, granturi, impozite și taxe locale. Alte surse de venit nu prea sunt la discreția autorității locale. Ponderea veniturilor proprii în bugetele locale este una redusă, mai ales cea a impozitelor pe bunul imobiliar. Mai mult costă administrarea acestui impozit decât veniturile încasate. Codul fiscal este învechit. Sunt proceduri și normative învechite”.

Juristul CALM, Viorel Rusu, a definit pentru radio-ascultători politica bugetar-fiscală și a remarcat că statul trage mai mult pătura fiscală asupra intereselor statale. Reprezentantul CALM s-a referit și la detaliul de deficit care nu este prevăzut în bugetul local: „Este un plan financiar pe care îl planifică Guvernul. Discutăm de doi parteneri. Administrația centrală, care are partea cea mai mare a veniturilor și Administrația Publică Locală. Nu poate fi o disproporție între interesele organelor centrale și cele locale. CALM a venit cu mai multe propuneri ca această politică să fie una echilibrată, atât pentru APC, cât și pentru APL, dar până în prezent, cu regret, se urmăresc doar interesele statale. La nivel local sunt foarte puține posibilități de a obține venituri proprii. Nu s-a făcut o reevaluare a bunurilor imobile. Autoritățile centrale lasă pe planul al doilea problemele locale. Bugetele locale sunt fără deficit. Trebuie să-ți planifici cheltuielile în funcție de câte venituri ai, dar sarcinile cresc zilnic”,  a explicat expertul CALM.

Anul 2018 este anul culminant când ar trebui finalizat planul de descentralizare financiară. Potrivit lui Viorel Rusu, propunerile CALM sunt iarăși neglijate de autoritățile centrale. Expertul CALM a menționat că înainte de formarea proiectului Politicii bugetar-fiscale pentru 2018, reprezentanții CALM au fost invitați la o întrevedere de lucru a Ministerului Finanțelor, dar nu a fost o consultare privind toate standardele Consiliului Europei: „Am fost prezenți la aceste consultări publice, doar că la această discuție erau mai mulți reprezentanți ai mediului de afaceri. Cu tot respectul față de Ministerul Finanțelor, dar au fost contrapuse interesele autorităților locale cu cele ale mediului de afaceri. Este total greșit. Necesităm o consultare în cadrul unui grup de lucru între reprezentanții ministerului cu cei ai autorităților locale, pentru că avem de discutat mai multe decât doar business. Deși am solicitat de mai multe ori, ni s-a refuzat să venim la masa negocierilor. Există standarde ale Consiliului Europei în ce privește aceste consultări între reprezentanții Guvernului și cei ai autorităților locale. Am adresat propuneri tuturor organelor de resort. Am insistat și pe transferurile generale. În lectura a doua a proiectului (politica bugetar-fiscală) s-a adăugat doar cu privire la transferurile cu destinație specială”.

Și primarul Nicolae Tudoreanu se arată dezamăgit și îngrijorat de faptul că instrumentele și propunerile propuse în a soluționa problemele din cauza cărora Strategia de descentralizare bate pasul pe loc sunt neglijate: „Sunt probleme vechi de sistem, acestea sunt obligatoriu de implementat. Ne-am asumat un plan de descentralizare. Nu putem crește autoritatea locală dacă nu-i dai și instrumente financiare, ci doar obligații. Este necesară o implicare tehnică și nu legislativă. Trebuie să creștem ponderea veniturilor locale. Veniturile proprii scad de la un an la altul. Cum poți face un împrumut dacă nu aduci indicatorul de 20% din venitul propriu fără asigurarea ponderii. Nu cerem resurse, doar solicităm instrumente de a ne forma baza fiscală proprie. Codul Fiscal este arhicentralizat. Ori competențele proprii trebuie asigurate cu venituri proprii. Foarte multe primării și-au lăsat soldurile neexecutate pentru a acumula bani pentru a face o investiție și mai mare, iar la final ai putea chiar fi penalizat...”, a menționat edilul.

Primarul de Feștelița a amintit că a fost realizat un studiu preliminar la modificarea Legii cu privire la finanțele publice. Normele metodologice pentru elaborarea bugetului prevăd că primăriile pot completa un formular de recompensare dacă pot justifica că nu pot asigura cheltuielile curente, însă aceasta nu este o soluție „Ministerul Finanțelor trebuie să consolideze o bază fiscală proprie. Trebuie valorificate veniturile proprii locale. La nivel local, politicul nu este parte componentă în aplicarea cotelor. Noi nu avem dreptul de a decide asupra cotelor. Nu putem interveni cu politici la nivel local pentru că nu este descentralizare financiară. O bună parte din primării nu-și asigură nici cheltuielile administrative ale aparatului local”, a afirmat Nicolae Tudoreanu.

În concluzie, liderul comunității din Feștelița și juristul CALM au reiterat importanța implementării Strategiei descentralizării și acordării unei atenții mai sporite autorităților publice locale.

Comentarii Adaugă comentariu
Comentaţi autorizându-vă cu:  Congresul Autorităților Locale din Moldova Facebook Google Twitter Вконтакте OpenID Yandex Mail.ru Loginza MyOpenID WebMoney