Prima pagină   |  SERVICIUL PRESĂ   |  Noutăți | Oxana Măciucă: „Migrația, dacă este gestionată corect, poate fi o oportunitate la nivel local dincolo de efectele sale negative”

vezi mai mult

Pretura sectorului Buiucani și Sectorul de Est al orașului Riga au semnat un acord de colaborare
18.10.2019      diez.md   
 
Japonezii oferă zeci de mii de dolari pentru renovarea a cinci școli și grădinițe moldovenești. Care sunt acestea
18.10.2019      agora.md   
 
ACORD // BEI va oferi Republicii Moldova un împrumut de 100 de MILIOANE de euro pentru îmbunătățirea serviciilor de gestionare a deșeurilor solide
18.10.2019      www.ziarulnational.md   
 
A fost lansată etapa a II-a a celui de-al 3-lea apel de propuneri de proiecte în cadrul Programului Transnaţional Dunărea 2014-2020
18.10.2019      adrsud.md   
 
Primele troleibuze cu propulsie autonomă din Chișinău vor fi testate săptămâna aceasta. Care vor fi destinațiile
16.10.2019      diez.md   
 

Oxana Măciucă: „Migrația, dacă este gestionată corect, poate fi o oportunitate la nivel local dincolo de efectele sale negative”

      
08.08.2019     moldova.europalibera.org

Un interviu cu managerul proiectului PNUD-Moldova, „Migrație și dezvoltare locală”.

Cum poți transforma o localitate suferindă din cauza migrației în una beneficiară a acestui fenomen? Un proiect al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare - proiect intitulat „Migrație și dezvoltare locală” - pare să ofere un model în acest sens care tinde să capete o surprinzătoare amploare și să inspire tot mai multă lume. Tema convorbirii noastre cu Oxana Măciucă, managera acestui proiect al PNUD-Moldova.

Europa Liberă: Reluăm astăzi, de fapt, la acest microfon o convorbire despre un proiect, mai exact, de continuarea unui proiect al PNUD – „Migrație și dezvoltare locală” –, care încurajează participarea migranților în dezvoltarea localităților de baștină, în soluționarea problemelor de care suferă aceste localități. Ce presupune, succint vorbind, la această etapă, iată această continuare a proiectului respectiv? Ce oportunități de dezvoltare locală regăsesc în migrație acum autoritățile și membrii comunităților rurale, ca să facem o deschidere de cortină?

Oxana Măciucă: „Dacă în prima parte a proiectului am pus un mare accent pe implicarea celor plecați din localități în dezvoltarea de noi servicii la ei acasă, acesta fiind un răspuns la lipsa implicării celor din diaspora într-un astfel de proiect, pentru că anterior mai mult implicarea ținea de activități umanitare, caritate și mai puțin de dezvoltare.

În a doua fază a proiectului deja venim cu un accent sporit pe

Venim cu un accent sporit pe dezvoltarea economică locală, ne propunem să identificăm oportunitățile de dezvoltare economică locală în cele 35 de comunități selectate ...

dezvoltarea economică locală, ne propunem să identificăm oportunitățile de dezvoltare economică locală în cele 35 de comunități selectate. O să-i ajutăm să identifice potențiali investitori inclusiv din rândul diasporei, îi vom avea alături pe cei din diasporă pe parcursul întregului proces de identificare a oportunităților, de promovare a acestora.

Avem multe localități care își propun să lanseze proiecte turistice, ei văd ca potențiale destinații turistice și atunci este foarte bine să avem o colaborare strânsă cu cei care au plecat din localitate, ei fiind potențiali agenți ai promovării acestor localități și - de ce nu? - ai invitării oaspeților de peste hotare pentru a ne vizita.

Nu în ultimul rând, în această a doua etapă vom lucra mai strâns cu asociațiile de băștinași, care au fost create în prima etapă a proiectului. În perioada 2015-2018, noi am inițiat crearea asociațiilor de băștinași. Modelul a fost unul de succes, astfel încât altele, în afară de cele 38 de comunități în care am lucrat direct, altele 101 au replicat modelul și au inițiat crearea acestor asociații.”

Europa Liberă: Da, înțelegem că acest proiect are, așa cum am citit, am reușit să văd, are o rezonanță în creștere deosebită. Dvs. cum vă explicați faptul că modelul promovat prin acest proiect are darul să inspire tot mai multe comunități rurale? Ce atrage, de fapt?

Oxana Măciucă: „Nouă ne place să spunem că noi am reușit să transformăm dorul în niște rezultate foarte concrete. Cert este că oamenii întotdeauna au fost gata să se implice. Era nevoie să fie respectate câteva elemente. În primul rând, este nevoie de comunicare foarte eficientă, o relație de încredere între cei care au plecat și primării; un rol activ al primăriilor în implicarea lor și, nu în ultimul rând, o transparență și o legalitate de colectare a fondurilor.

Un element care credem noi că a avut succes foarte mare a fost colectarea fondurilor pe platforme de crowdfunding. Or, n-au mai fost colectați banii pe sub masă, totul s-a făcut într-un mod foarte transparent, iar fiecare bănuț, euro sau leu colectat era mereu adus la cunoștința publicului pe paginile de Facebookale

Oamenii au înțeles că nu e nevoie de implicare foarte mare individuală, e nevoie să fim mulți și să ne implicăm cu toții în egală măsură ...

asociațiilor, cu mulțumirile de rigoare ale persoanelor. Drept urmare au fost lansate 55 de proiecte și eu cred că această satisfacție de a vedea că el sau ea poate contribui la un proiect concret, la îmbunătățirea condițiilor la el sau la ea acasă, deși este departe, de fapt, a și fost lucrul care i-a inspirat pe toți. Oamenii au înțeles că nu e nevoie de implicare foarte mare individuală, e nevoie să fim mulți și să ne implicăm cu toții în egală măsură.”

Europa Liberă: Dacă ar fi să concretizați unele exemple de fructificare a acestei abordări a diasporei, a regândirii relațiilor cu cei aflați peste hotare, la ce v-ați referi?

Oxana Măciucă: „Ziceam că anterior membrii din diasporă, cel puțin din ceea ce am analizat noi, pentru că am început proiectul în 2015, am făcut și o mică analiză a situației ca să vedem de unde pornim, am văzut că 90 la sută din implicarea celor din diasporă viza proiecte de natură umanitară. Oamenii se implicau mai mult întru a ajuta familiile nevoiașe, pentru a oferi ceva suport, care este foarte necesar cu adevărat la nivel local, dar are mai puțin impact asupra dezvoltării comunității per total. Și atunci noi am început pas cu pas să-i întrebăm, să-i consultăm pe cei din diasporă: „Dvs. ce credeți că ar trebui să fie schimbat în comunitate pentru ca această comunitate să arate altfel?”. Și oamenii s-au implicat, oamenii au votat inclusiv online și au identificat împreună prioritățile locale.

Deci, prioritatea care a luat cele mai multe voturi a fost primul proiect implementat. Și în consecință, oamenii au simțit pas cu pas cum implicarea lor poate aduce schimbare. Și eu când vorbesc de implicare, nu mă refer doar la bani. Este exemplul din satul Colibași, raionul Cahul, când o domnișoară care studiază

Nu e nevoie diaspora să se implice cu bani neapărat, mai este vorba de expertiză, de cunoștințe, de networking și multe, multe alte lucruri...

peste hotare a realizat partea arhitecturală sau designul tehnic al unui centru de sport, care a fost construit ulterior în localitate. Și asta iarăși vorbește despre faptul că nu e nevoie diaspora să se implice cu bani neapărat, mai este vorba de expertiză, de cunoștințe, de networking și multe, multe alte lucruri, iar toate lucrurile astea atunci când se unesc rezultatele într-adevăr au impact, determină și pe alții să se implice în continuare.”

Europa Liberă: Da, ca să-i poți antrena în proiecte de dezvoltare locală trebuie recâștigată și menținută încrederea celor care au imigrat în autoritățile locale, în cei care reprezintă, să spunem, la nivelul guvernării locale. Ce trebuie să facă, cum trebuie să se prezinte, dnă Măciucă, niște autorități locale ca să poată beneficia de experiența, ideile și, eventual, sprijinul financiar al consătenilor aflați peste hotare?

Oxana Măciucă: „Sunt câteva cuvinte-cheie, cum îmi place să spun. Deci e vorba, în primul rând, de consultarea acestora. Cei din diasporă trebuie să simtă că opinia lor contează, ei fiind coautori ai ideii ulterior sunt mult mai dispuși să susțină și să contribuie; al doilea moment este comunicarea eficientă. Asta nu înseamnă doar comunicare într-o direcție, ci din ambele direcții. Este informarea lor la fiecare etapă despre colectarea fondurilor, despre ce se planifică să se facă, despre ce s-a făcut, nu am implementat proiectul și am terminat, ci am făcut raportul la fiecare proces.

La fel am încurajat în localitățile noastre să fie transmise anual toate ședințele, astfel ca, dacă cei din diasporă nu pot participa, să poată ulterior să asculte ședințele. Al treilea moment este transparența, transparența în sensul iarăși raportării continue pe toate activitățile care se fac și, nu în ultimul rând, asociațiile de băștinași. Crearea asociațiilor de băștinași s-a adeverit a fi un instrument foarte eficient pentru a implementa astfel de proiecte. Avem localități în care asociațiile au luat o așa amploare încât au devenit parteneri durabili ai primăriilor și deja asociațiile sunt cele care identifică fonduri și implementează proiecte, fiind un mare ajutor și un suport pentru primării în dezvoltarea locală.”

Europa Liberă: În continuarea acestui gând, în ce măsură credeți că se poate afirma că interacțiunea cu diaspora obligă, într-un fel, autoritățile locale să-și schimbe abordările, să-și modernizeze, ca să spunem așa, modul de activitate?

Oxana Măciucă :„Eu cred că cuvântul corect nu este obligă...”

Europa Liberă: Inspiră...

Oxana Măciucă: „Eu cred că este un fenomen natural și ne-a fost plăcut să urmărim evoluția mentalității primarilor cu care am lucrat, care la început erau mai sceptici, fiind obișnuiți să lucreze într-un

Migrația, dacă este gestionată corect, poate fi o oportunitate la nivel local ...

mod anume, iar ulterior cooperând cu cei din diasporă, fiind susținuți de ei inclusiv financiar și văzând că împreună pot reuși cel puțin de două ori mai mult decât și-au propus, au văzut că mentalitatea se schimbă și ei, de fapt, conștientizează că migrația, dacă este gestionată corect, poate fi o oportunitate la nivel local, dincolo de efectele sale negative, noi am putea să generăm și niște efecte pozitive.”

Europa Liberă: Da, migrația totuși a cauzat, dna Măciucă, și multă suferință la nivel uman, a schimbat în multe privințe universul sătesc, a creat și resentimente sau stereotipuri față de fenomenul emigrării în sine, pustiirii, cum spun unii, a satelor din Republica Moldova. Este oarecum firesc ca mulți să vadă în campanii de acest gen doar un fel de „festivaluri ale nostalgiei”. Aduc acțiunile despre care vorbim și schimbări de principiu, iată, în modul în care este perceput, simțit fenomenul migrației? Se schimbă atitudinea față de partea de populație care este înstrăinată?

Oxana Măciucă: „Chiar vă mulțumesc pentru întrebare. Am omis aspectul acesta care este, de altfel, foarte important. Eforturile noastre de implementare împreună a unor inițiative care aduc beneficii pentru toată comunitatea au apropiat nu doar pe cei care au plecat cu primăria, dar au apropiat comunitatea locală și comunitatea celor care au plecat, pentru că proiectele au fost susținute din ambele părți, au fost identificate de ambele părți, au fost identificate în comun, iar asociația de băștinași creată într-o localitate anume include membri și din comunitate, și de peste hotare, astfel încât președintele întotdeauna este o persoană care este mai aproape acolo, iar restul persoanelor, vicepreședinții sunt responsabili pe diferite sfere de activitate ș.a.m.d. și cu asta vă răspund la întrebare: da, astfel de acțiuni comune – comune este cuvântul-cheie! – cu adevărat apropie nu doar administrația publică locală de cei plecați, dar și comunitatea întreagă.”

Europa Liberă: Și foarte succint la finalul acestei convorbiri. Dna Măciucă, cunoscând dispozițiile din sânul diasporei, vedeți vreo posibilitate ca această contribuție a migranților la dezvoltarea localităților de baștină să poată presupune și o dorință de revenire măcar a unora dintre cei plecați într-o anumită perspectivă?

Oxana Măciucă: „Mai ales în condițiile în care noi în etapa a doua vrem să dezvoltăm dimensiunea economică locală, ori în prima fază a proiectului noi am avut câteva proiecte economice pilot în cadrul cărora chiar am avut niște istorii de succes unde cei din

Vrem să creăm poduri, noi nu vrem să-i aducem pe toți acasă, dar vedem oportunități foarte multe pentru revenire și, eventual, chiar investiții în dezvoltarea economică locală...

diasporă au revenit acasă, au investit, au deschis agropensiuni, prestează servicii turistice, au încurajat și copiii să revină pentru a pune pe roate o afacere de familie și noi suntem ferm convinși că asta este posibil, dar nu este scopul în sine al proiectului nostru. Noi vrem să creăm poduri, noi nu vrem să-i aducem pe toți acasă, nu este scopul în sine al proiectului nostru, dar vedem oportunități foarte multe pentru revenire și, eventual, chiar investiții în dezvoltarea economică locală și lansare de noi proiecte în comunitățile lor de origine în diferite domenii, fie că e vorba de agricultură, fie că e vorba de turism, fie că e vorba de servicii.”